ULTIMELE ARTICOLE * Inregistrare/logare *

Flori – Fișa Bucegi – Sit Natura 2000

 

0065 P Aconitum lycoctonum ssp. vulparia – Fără denumire populară

0065Aconitum lycoctonum ssp. vulparia


 

0066 P Aconitum toxicum – Fără denumire populară

 

0066Aconitum toxicum

0067 P Aegopodium podagraria –  Piciorul caprei, laba ursului

0067Laba ursului

Originara din Europa si Asia, Aegopodium podagraria este o Acest articol/conținut poate fi vizualizat integral doar daca esti utilizator al Ziar de Busteni. Apasă butonul inregistrare/logareAceastă aroma este sesizabilă şi prin gust. Frunzele sunt comestibile, plăcute la gust, aromate.

 

0069 P Anacamptis pyramidalis – Bujor

0069bujor

Perioada de înflorire constatată în teren: mai – iunie.Rădăcinile tuberizate sunt întregi, globuloase.Tepalele sunt libere, aproape egale ca lungime. Forma este oblong-ovată sau ovat-lanceolată, cele laterale externe patente sunt acute, celelalte conivente. Labelul este plan, pintenat, cu lungime între 4 şi 7 mm, adânc 3-lobat, la bază pe faţa superioară cu 2 lamele proeminente, paralele, gălbui până la purpurii. Lobii labelului sunt ovaţi, obtuzi, egali ca lungime sau cel median puţin mai scurt .

 

0070 P Anemone ranunculoides – Floarea paștelui, păștiță

0070floarea pastelui

Este o floare solitară cu tulpina aeriană neramificată și o tulpină subterană de tipul rizom, care dă naștere la tulpinile aeriene neramificate. La baza acestei plante se găsesc 3 bractee sesile (fără pețiol), care sunt palmat-sectate. În ceea ce privește floarea, aceasta este hermafrodită (bisexuată) cu simetrie actinomorfă sau radiară, prezentând un înveliș simplu. Perigonul este petaloid alcătuit din 5 tepale libere (dialitepal); androceul florii este dialistemon, fiind alcătuit din numeroase stamine libere. Gineceul este apocarp, aflat în poziție superioară față de receptacul și compus din numeroase carpele libere, care dau naștere la fructul “polinuculă”.

 

0071 P Angelica sylvestris – Angelina, iarba ingerilor, angelica de pădureAcest articol/conținut poate fi vizualizat integral doar daca esti utilizator al Ziar de Busteni. Apasă butonul inregistrare/logareadjuvant în constipaţiile asociate cu retenţie hidrică, atunci când acestea apar pe un fond nervos.

Rizomii uscaţi, dacă se utilizează, se prepară sub formă de decoct (o linguriţă la o cană).

0079 P Cardamine amara – Scuipatul cucului

0079scuipatul cucului

 

0080 P Cardamine impatiens – Râjnica, iarba mâței

0080Cardamine_impatiens

 

0081 P Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis – Fără denumire populară

 

0081Cardaminopsis ovirensis

 

0082 P Carduus kerneri – Spin, scai ghimpos, ghimpe, ciulin

0082ciulin

Plantă erbacee cu tulpina și frunzele spinoase, cu flori roșii, care crește pe locuri necultivate

 

0083 P Carex chordorrhiza  -Fără denumire populară

0083carex-chordorrhiza-in-ahaines

Planta perenă care se poate identifica pe terenuri umede, mlastini.

 

0085 P Centaurea pinnatifida – Albastrele de munte

0085albastrele de munte

Tulpina de obicei înaltă pînă la 25 cm, cu un singur capitul mare la vîrf, Acest articol/conținut poate fi vizualizat integral doar daca esti utilizator al Ziar de Busteni. Apasă butonul inregistrare/logare albastre- liliachii

0092 P Dactylorhiza fuchsii – Orhidee de munte

0092Dactylorhiza fuchsii

 

0093 P Dactylorhiza maculata-  Sculătoare, iarba sarpelui, mâna Maicii Domnului

 0093Dactylorhiza maculata

Planta erbacee raspandita la noi in tara in poienile de munte din zona Vaii Teleajenului. In scop terapeutic se foloseste planta intreaga, dar efect afrodisiac au in special tuberculii, recoltata in prima jumatate a lunii iunie. Afrodisiaca, stimuleaza apetitul sexual, este considerata Viagra, romanesca, vasodilatatoare genitala, stimuleaza activitatea gonadelor si secretia hormonilor sexuali si implicit de excitare a sistemului nervos, combate impotenta, frigiditatea.

 

0094 P Daphne blagayana – Iedera albă

0094Iedera alba

Specie de arbust târâtor sau agatator, cu frunze verzi stralucitoare si cu flori mici, galbene-verzui, adesea cultivat ca planta decorativa (Hedera helix).Iedera alba = arbust cu tulpina întinsa pe pamânt, cu frunze pieloase si cu flori albe-galbui, aglomerate în capitule (Daphne blagayana)IEDERA ALBA – DAPHNE BLAGAYANAPlanta este un arbust pitic cu inaltimea de 15 – 35 cm. Tulpinile sunt taratoaresau erecte, ramurile au frunze numai in varf. Frunzele sunt alungit – elipticesau ovate, stralucitoare. Florile sunt adunate intr-o inflorescenta (capitul) demarimea unui pumn si sunt de culoare alba – galbuie. Infloreste in aprilie-mai.Vegeteaza in luminisurile unor paduri de foioase sau conifere, pe povarnisuri pietroase si pe barnele stancoase din regiunea montana si subalpina a muntilor Bucegi, Ciucas, Bihor, Mehedinti si Cozia. Popular i se mai spune: blagaiana, floare de Sf. Ana, ghiocei de Postavar. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege

 

0095 P Dianthus spiculifolius – Garofița albă de stânci sau Barba ungurului

 0095dianthus spiculifolius

Garofița albă de stânci prezintă numeroase tulpini gingașe, care formează pâlcuri stufoase. Frunzele sunt înguste și ascuțite, ca firul de iarbă. Ele sunt așezate în perechi și sunt mai îngrămădite la baza tulpinii. La capătul tulpinii crește câte o floare de culoare alb-lăptos sau palid-roz. Florile sunt foarte plăcut mirositoare. Caliciul este îngust și lunguieț, cu 2-4 solzi și 5 petale foarte spintecate în numeroase diviziuni fine, subțiri, răsfrânte de obicei în jos. Garofița albă de stânci înflorește în lunile iulie-august.În România, garofița albă de stânci crește în munții Carpați (Rodnei), pe stânci calcaroase, mai des în etajul subalpin și în cel montan (Este plantă endemică pentru Carpații României).

 

0096 P Doronicum carpaticum – Galbinel de munte

0096galbinel de munte

Este o plantă cu flori din familia Asteraceae, ordinul Doronicum, care crește doar în munții Carpați și Balcani. Tulpina are 200—400 mm înălțime, se termină în partea superioară cu un singur capitul mare de 30—60 mm diametru, în centru cu un disc de flori tubuloase galbene, iar pe margini cu un cerc de flori cu ligule lungi, întinse și înguste, tot de culoare galbene-aurii.

Frunzele de pe tulpină nu au codițe, sunt ovale, cu baza adâncită și îmbrățișează tulpina. Cele de la baza tulpinii sunt numeroase, au codițe lungi, cu formă de inimă și sunt regulat dințate pe margini și cu perișori mici. Gălbinelul de munte înflorește în lunile iunie-august.În România, gălbinelul de munte crește pe stâncile și bolovănișurile din munții Carpații Orientali și Meridionali, mai ales prin văi, vâlcele, hornuri umbroase și stâncoase.

0097 P Draba haynaldii – Fără denumire populară

0097draba haynaldii

0098 P Eritrichium nanum ssp. Jankae – Ochiul sarpelui , flămânzica

0098Eritrichium nanum ssp. jankae

 

Eritrichium nanum (denumire populară ochiul șarpelui) este o plantă rară, cu populaţii sărace, care se întâlneşte pe stâncăriile şi bolovănişurile calcaroase expuse la soare din etajul alpin şi subalpin Se întâlneşte în Alpi Centrali și de Sud și în Carpații de S-E .

 

0101 P Gentiana frigida – Ghințurica

0101Gentiana_frigida

Este o plantă scundă cu flori din familia Gentianaceae, genul Gentiana. Tulpina are 20—80 mm înălțime, la vârf se găsesc una-două flori cu corola în formă de cupă, de 30—35 mm, pe margini are cinci dinți scurți. Corola este de culoare albă-gălbuie, transparentă, cu cinci dungi albastre spălăcite pe interior. Adesea corola este presărată cu puncte albastre mai închise la culooare. Ghințurica înflorește în lunile iulie-august.

Frunzele cresc în perechi, sunt alungite și rotunjite la vârf. La baza tulpinii frunzele sunt împreunate în câte o teacă, vizibil umflată la frunzele de sus. În România, ghințurica crește în munții Rodnei, Bucegi, Făgărașului, prin locuri stâncoase și ierboase.

0102 P Gentiana punctata – Gențiana

0102Gentiana_punctata

Gentiana este o planta vivace, inalta de 20-60 cm, Acest articol/conținut poate fi vizualizat integral doar daca esti utilizator al Ziar de Busteni. Apasă butonul inregistrare/logare prielnice pentru instalarea ulterioară a altor plante.

 

0113 P Nigritella nigra ssp. nigra – Sângele voinicului

0113sangele voinicului ssp rubra

Este o planta perena care are in pamant 2-5 tuberculi comprimati si divizati, din care pornesc radacinile. Tulpina este ierboasa, dreapta si inalta de 8-20 cm. Frunzele au o forma lineara, inguste, alungite si orientate in sus. Culoarea lor este de un verde inchis pe fata superioara si un verde mai palid pe fata interioara. Tulpina poarta terminal o inflorescenta de forma oval globuloasa, formata din numeroase flori de culoare rosu-purpuriu inchis spre negricios. Ele raspandesc in jur un parfum puternic, frumos mirositor, asemanator celui de vanilie. Infloreste din iunie pana in septembrie. Planta este inalnita in etajul subalpin. Se mai numeste musucel.

Aspectul frumos al florii si parfumul suav au facut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pe multe plaiuri de munte ea a disparut definitiv, in general fiind o specie rara, care, in Romania, este declarata monument al naturii. In Europa este raspandita in Alpi, Pirinei, Apenini, Balcani si Carpati.

0114 P Onobrychis montana ssp. transsilvanica – Sparceta de munte

0114sparceta de munte

Este o plantă din familia Leguminoaselor. Florile au cu codițe scurte și sunt grupate într-un spic la vârful tulpinii. Ele au culoarea roșie-violetă, cu vinișoare mai întunecate. Florile se asemănă cu cele de fasole sau de mazăre. Sparceta de munte înflorește în lunile iunie-iulie. Florile (la fel ca toate florile din familia leguminoaselor) au o structura deosebită și prezintă o simetrie numai față de un plan vertical. Ele sunt formate dintr-un caliciu cu cinci dinți inegali și din cinci petale. O petală, numită vexil sau stindard, este situată deasupra, spre vârf, și este mult mai lățită, adesea știrbită. Alte două petale laterale sunt mai înguste, ele sunt numite aripi. Celealte două petale sunt așezate la bază și sunt lipite cu marginea lor inferioară, formând împreună o singură piesă în formă de luntre, numită carenă. În România se găsește în locuri ierboase și stâncoase, uscate, însorite, pe roci calcaroase. Endemism pentru Carpații din România.

0115 P Orchis morio – Untul vacii, Poroinic

0115orcis morio

Specie de orhidee Este frecventa în fâneţele montane şi înfloreşte primăvara. Florile, de culoare purpuriu-violacee, sunt grupate într-un spic terminal, în pământ are doi tuberculi.

0116 P Papaver alpinum –  Mac de munte

0116mac de munte

Plantă din familia Papaveraceoe, cu numeroase tulpini înalte de 6—15 cm, păroase, lipsite de frunze, la vîrf cu cîte o floare cu patru petale late, galbene şi un caliciu cu peri întunecaţi. Frunzele, aşezate numai la baza tulpinii, sînt adînc spintecate în diviziuni de l—5 mm lăţime. Înfloreşte în iulie-august. Creşte prin grohotişuri şi pietrişuri calcaroase.

 

0120 P Ranunculus carpaticus  – Galbenele de munte

0120galbenele de munte

Ranunculus carpaticus creşte pe terenuri slab acide, în păduri de molid şi amestec de fag şi molid sau la marginea acestora, întâlnindu-se relativ frecvent în etajul forestier montan. Este o plantă endemică

 

0125 P Achillea oxyloba ssp. schurii  – Coada șoricelului

0125coada soricelului

Este o plantă erbacee, perenă, din familia Asteraceae, cu frunze penate, păroase și flori albe sau trandafirii, originară din Europa și din vestul Asiei. Este întâlnită din câmpie până în regiunile subalpine.

Numele generic de Achillea provine de la Ahile, eroul legendar al războiului troian, care a descoperit planta și a folosit-o pentru tratarea rănilor soldaților Coada șoricelului reprezintă un remediu natural în tratarea multor afecțiuni: boli ale stomacului, hemoroizi, dureri menstruale, boli de vezică, anorexie, osteoporoză, reumatism, nervozitate, boli intestinale, tuse, chisturi ovariene, mâncărimi vaginale, oxiuri, gastrită.

Acțiunea terapeutică se bazează pe proprietățile acestei plante: regenerator de țesuturi, dezinfectant, expectorant, antiinflamator, calmant gastric, decongestiv hemoroidal.

0126 P Aconitum moldavicum – Fără denumire populară

0126Aconitum moldavicum

Specie rară, endemică, ocrotită, deosebit de toxica

0129 P Allium ursinum  – Leurda

0129leurda

Leurda (usturoiul salbatic) este o planta perena, care creste in umezeala padurilor, in locuri umbroase. Are radacina asemanatoare unei cepe si tulpini inalte de 15 pana la 40 cm, care poarta frunze mari, stralucitoare, de forma ascutita si culoare verde, proaspat[. Din aprilie pana in iunie are flori albe, caracterizate de o aroma de usturoi. Planta are seminte negre si se inmulteste prin polenizare.

Leurda nu necesita cultivare, are nevoie doar de o locatie umbroasa, preferabil sub copaci, si va creste singura. Se dezvolta cel mai bine in soluri umede, desi se acomodeaza si acolo unde solul este foarte umed doar iarna. Cand are conditii propice va forma un adevarat covor si poate fi destul de invaziva, avand tendinta de a se raspandi peste tot. Leurda incepe sa se dezvolte de la mijlocul pana la sfarsitul iernii, infloreste primavara si moare in mijlocul verii, ceea ce permite altor plante sa creasca in acelasi spatiu.

0130 P Anemone nemorosa  –  Floarea paștelui albă

0130floarea pastelui alba

Este o planta ierboasa perena, originara din Europa si face parte din familia Ranunculaceae. Infloreste primavara devreme, in paduri si pe margini de liziere, de la campie si pana la munte. O intalnim cu precadere in zonele cu sol umed dar drenat, usor acid. Se intinde in palcuri pe zone mari si poate fi usor recunoscuta dupa florile albe si dupa frunzele impartite in trei segmente. Este o planta de talie mica, abia atinge 10-15 cm inaltime. Tulpina este neramificata si pe ea, sub floare, se gaseste un cerc (involucru) format din 3 bractee. Ce este interesant la aceasta planta este faptul ca nu are petale adevarate, ceea ce noi am fi tentati sa numim petale fiind de fapt sepale modificate. Acest aspect il intalnim si la alte anemone. Acest articol/conținut poate fi vizualizat integral doar daca esti utilizator al Ziar de Busteni. Apasă butonul inregistrare/logarecomun este Columbine.

 

___Vizualizari 2964

Flori in Bucegi – Sit Natura 2000 partea I
Tagged on:                 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Login de vizualizare cu :

sau

Login cu panoul de administrare

Dacă nu ai cont te poți inregistra aici : 

Register New Account

 

Login de vizualizare cu :

sau

Login cu panoul de administrare

Dacă nu ai cont te poți inregistra aici : 

Register New Account

 

Read more:
Ce să faci când n-ai ce face ? Poze cu rododendron

Sâmbătă dimineața imi admiram grădina și mi-a venit un dor de munte ... Mi-am zis că nu ar fi in regulă...

Bușteni, unicitate și relaxare, partea I

Unicitate, frumusețe, relaxare, in doar câteva cuvinte dar și câteva imagini, UNICE.   De ce să te oprești la Bușteni...

Close