Bușteniul este un oraș care și-a pierdut identitatea, sau oricum privești, vechiul a fost acoperit , demolat sau distrus iar in locul a ceeace a fost au apărut (dacă) clădiri de sticlă, au rămas imense gropi de gunoi, sau terenuri virane.
Puțini au fost cei care au incercat să păstreze oarecum tradiția Bușteniului de altă dată. Era și greu și complicat, localitatea fiind inainte de 1880 un cătun populat de ciobani, căruțași câteva gatere iar după devenind un oraș eminamente industrializat.
După industrializare ( Fabrica de hârtie, frânghie, pâine etc) insă, viața economică, meșteșugărească și tradițională nu a dispărut, foarte mulți locuitori ocupându-se in continuare de creșterea oilor, cărăușia, prelucrarea lemnului, sau mici afaceri cu alimentare , băuturi sau suveniruri.
După ’89, mai bine spus după 2007 ce mai era tradițional a dispărut cu totul, administrația locală fiind obligată prin normele UE să oprească pășunatul tradițional, să interzică creșterea oilor sau acesul cărăușilor pe drumurile publice, să aibă grijă ca gaterele să nu polueze fonic … așa că Bușteniul a rămas ( incă ) doar cu câteva afaceri private mici in domeniul alimentar sau comercial dar și acestea departe de a fi tradiționale.
Intorcându-ne inapoi in timp, primele detalii istorice despre ”cătunul” nostru nu s-au referit nici la oieri nici la căruțași ci la un HAN – Slonul de Piatră , ca să zicem așa, de timpuriu cea mai cunoscută activitate fiind ”cârciumăria”, activitate rămasă totuși tradițională și acum pe aceste meleaguri.
Revenind pe la sfârșitul mileniului, anii 90, cel mai cunoscut comerciant din Bușteni, iubit de copii, localnici și turiști era … BAIRAMOVICI sau TURCU’ cum il știa toată lumea.
De la bunici știu că primele apariții ale Turcului au fost la Scoala Germană când in pauze le aducea ( spre vânzare) copiilor/elevilor halviță, si turtă dulce. Marfa o mai vindea și la celebrele ”hore”, pe care eu unul nu le-am prins 🙂 și bineințeles avea și magazinul lui de desfacere in fața Fabricii de Hârtie, pe DN1 colț cu strada Caraiman.
Acum vă povestesc din ce am prins eu pe atunci ( anii 80 – 93 ) :
” O ușa verde de brad cu obloane verticale la intrare, cu clopoțel. Intrai și in stânga tijghea galantar, plină cu halviță și turtă dulce iar in față … te intâmpina ”TURCOAICA”,o femeie in vârstă cu trăsături orientale( era romancă get beget dar așa o vedeam eu, copil fiind, in lumina difuză), mereu cu zâmbetul pe buze care mă intreba -” ce iți dorește inima puișor ? ” .
”Turcoaica” stătea tot timpul in spatele tejghelei principale in interiorul căreia se găsea inghețata de vanilie iar ca băutură răcoritoare celebra băutură turcescă, BRAGA.
Am momente când rememorez mirosuri, ei bine, mirosul de bragă nu-l voi uita vreodată și bineințeles al inghețatei de vanilie !
Amintirile rămân și trecutul dispare … așa a dispărut pe la sfârșitul anilor 93-95 ”Turcoaica ” și tot atunci s-a inchis si prăvălia.
In fiecare seară, de 20 de ani trec prin fața prăvăliei ( acum magazin alimentar) și vreau să intru să beau o BRAGĂ, sau să-mi iau o halviță să-mi aduc aminte de copilarie … NIMIC, poate doar amintiri … !
Și totuși, acum o săptămână primesc un mesaj in Ziar de Bușteni referitor la BRAGA lui Bairamovici. Nu mi-a venit să cred!
Intotdeauna verific informațiile, așa că …
Dacă memoria nu-mi joacă feste și nu-mi joacă 🙂 , vreo 90% din copilarie mi-a trecut prin fața ochilor, rapid ! BRAGĂ !!!
Da ! Bragă cu gust de Bragă, ADEVĂRATĂ !!!!
Drept pentru care să vă povestesc cum ajungeți să o savurați și cu ce vă mai puteți delecta din bucătăria tradițională turcească, iar de ce ar trebui consumată Braga, vă va convinge chiar producătorul, de data aceasta ”Ali”Sultan …
Cum vi dinspre Gara Bușteni spre Centru, treci pasarela din dreptul magazinului Coștila ( Profi) și mai mergi cale de 100 de metri, in dreptul fostului Spital. Vei vedea o mică constructie galben-portocalie, nu-ți trece prin minte că acolo vei putea descoperi ceva de calitate dar …
când insă iți arunci ochii pe tăblița informativă de la intrare și vezi ce poți mânca iți vei schimba repede impresia …
Din ușa te intâmpină ”ALI”, proprietarul micii afaceri, care cu zâmbetul pe buze te va introduce intr-un spațiu cochet mobilat, intr-o ambianță plăcută cu muzică turcească sau romanțe.
Foarte curat și spre deosebire de alte locații chiar foarte bine ventilat !
Te așezi la masă iar atunci incep primele ”surprize” gastronomice:
Sac Kaorma, Cotlet si Pastramă de berbecuț, cei mai buni mici din zona Văii Prahovei și baklava tradițională . Nu sunt multe dar sunt bune !
Prețurile excelente!
Să nu uit, BRAGA – 400ml (Halba) – 5 lei.
Dacă vorbim acum despre identitate și tradiție ar trebui spus că ”ALI” este bucătar de peste 30 de ani, fapt ce garantează atât calitatea bucatelor cât și tradiționalitatea acestora și este stabilit la Bușteni de peste 8 ani. In tot acest timp a incercat să aducă un pic de culoare și tradiție turcească in Bușteni, chiar dacă uneori a avut impresia că nimeni nu-l ia poate in seamă.
A incântat gastronomic mii de clienți in locațiile pe care le-a administrat la Pârtia Kalinderu , in Parcul Central iar acum aici, incercând să invețe clientul să mănânce sănatos și fără ”E”-uri. In viitor, dacă va putea depăși birocrația autorizațiilor iși dorește să producă Bragă in mod ”semiindustrializat” pe care să o poată distribui in magazine cu profil naturist.
De un real ajutor și sprijin i-au fost și autoritățile locale din Bușteni care l-au ajutat și susținut.
Dacă doriți să vă șimțiți ca un Sultan, La Turcu’ este locația ideală pentru a vă delecta cu bunătăți turcești !
N-am apucat să intreb dacă poate pregăti și servi și la domiciliu dar vă las pe dvs. să vă interesați la numele de telefon de mai jos sau direct La Turcu’ !
Contact:
___Vizualizari 3358
Salut orice noua carciuma infiintata in BUSTENI ! Nu sunt niciodata destule.
Dar…, braga e mai scumpa ca in BUCURESTI !
Salut domnule Dragos.
De felul meu nu sunt laudaros si nici nu intentionez sa ma schimb.
Pentru o corecta informare a consumatorilor de braga, da-mi voie sa fac un mic istoric: este bine de stiut ca aceasta licoare isi are origine Asia mică, respectiv Turcia.
Ea s-a raspandit in Europa odata cu invazia Otomana si in toate tarile unde a existat Pasalac Turcesc, s-a produs si BRAGA. Numai ca, din cauza costurilor si manoperei nici o tara nu a respectat RETETA ORIGINALA de braga si ma voi referi expres la Romania unde, s-a exclus MEI-ul, orzul, secara, ovazul si graul si locul acestora a luat-o TARATA DE GRAU.
Ba mai mult, s-a smplificat inclusiv procesul tehnologi si cand spun asta ma refer la FILTRARE asa ca, braga produsa in Romania nu este filtrata precum cea pe care o produc eu.
Mai pe scurt, procesul tehnologic la ceea ce produc eu dureaza 3 (trei) zile si pentru fiecare lot produs, necesita cel putin 10 (zece) ore de munca, cca. 6 ore tratament termic si 4 ore filtrarea, deci este o munca TITANICA mai ales in stadiul meu (eu NU o produc mecanizat).
Iata de ce, saptamana asta voi merge la laboratorul DSV pentru un raspuns oficial cu privire la conținutul de vitamine si ce vor mai gasi specialistii urmare analizelor de laborator, asta pentru ca fiecare consumator de braga sa poata compara produsul meu din mixt de cereale (fierte 6 ore), cu cei ce produc braga din TARATE oparite si nefiltrata.
Dar la Bucuresti se bea cam orice mai ales daca este si ieftina, e mult mai ”sanatoasa” de cat braga autentica.
In speranta ca v-am fost de folos, va multumesc.
Buna ziua.
In data de duminica 07 august 2016, in jurul orelor 16.30, m-am oprit impreuna cu prietena mea la restaurantul “La Turcu” din Busteni, bucuros si entuziasmat dupa ce citisem comment-urile si reclamele de pe internet cu privire la acest local.
Am cumparat o shaorma pentru mine iar pentru prietena mea un pahar de braga, bineinteles ca nu am primit bon fiscal (dealtfel am observat ca nu s-a marcat vanzarea produselor in casa de marcat), mai mult de atat baiatul care prepara shaorma nu avea manusi de protectie in maini si tinea lipia in palmele goale…ma rog, zic, treaca-mearga, toti fac evaziune fiscala, iar la capitolul igiena am destula imunitate la microbi…
Dupa care ne-am asezat la masa sa consumam…ce a urmat insa este cel mai interesant.
La aproximativ 1 minut dupa ce ne-am asezat la masa, apare patronul (cred ca era patronul, dupa felul in care tipa la angajati, un individ inalt, brunet, camasa alba, cu ochii albastrii-verzi ), se duce la baiatul care prepara shaorma si incepe sa tipe la el de fata cu noi toti clientii: “ba desteptule baaa, daca te prind ca mai bagi inauntru in restaurant toti desteptii astia care comanda shaorma la lipie, nu stiu ce-ti fac! Ai inteles? Sa pui mana sa faci curat dupa porcii astia, baaa! Tu vezi ba cum arata aici ca e ca la porci? Ti-am spus ba ca astia care cumpara shaorma trebuie sa se imprastie prin statiune ba la stanga, ba la dreapta?” ( a se sesiza o bataie de joc la adresa clientilor presarata cu un umor fin…)
Intr-adevar, localul arata foarte mizerabil, nimic de zis, individul aici avea dreptate…dar nici nu punea nimeni mana pe matura…
Tipetele si jignirile la adresa angajatilor si a noastra, a clientilor, au continuat minute bune. M-am uitat in jurul meu, nici o reactie din partea celorlalti clienti, speriati, dealtfel, deoarece individul asta needucat dadea semne ca este si violent, dupa felul in care urla si dadea din maini, uitandu-se amenintator in ochii nostri.
Peste o ora aveam tren spre Bucuresti. Mi-am dat seama ca un asemenea individ nu merita sa-mi pierd timpul cu el cu sesizari si reclamatii, daca as fi ramas in statiune as fi facut-o insa cu siguranta.
Nu recomand nimanui sa intre in acest restaurant, nu am vazut niciodata un asemenea tratament si o astfel de bataie de joc la adresa clientilor.
Cu siguranta individul acela needucat nu cunoaste faptul ca, conform prevederilor legale, clientii care-i cumpara produsele au dreptul de a le consuma la masa, in restaurant…e strigator la cer!
Dar sa punem capat…am acordat deja prea multa atentie unui asemenea individ.