Ultimele articole



Acesta nu este un articol despre protejarea naturii sau despre ecologie dusă la extrem ci mai degrabă unul despre cum comunitatile locale sau mai bine spus locuitorii de la poalele Bucegilor iși pierd pâinea de la gură din cauza lipsei de implicare sau fricii de răspundere. Bineinteles că nu trebuie interpretat ca ar fi liber la distrus ci mai degrabă liber la ajutarea unor activitati locale in comuniune directa cu natura si constientizarea publicului asupra posibilitaților nelimitate de ” frumos” și bunăstare.

Articolul va avea mai multe parți pentru că argumentele pro si contra trebuiesc diseminate.

PNB delimitari

Pe scurt simpla legendă:

Verde deschis – Zona de management durabil

Maro – Zona de protectie integrală

Gri – Zona de protecție strictă

Linie neagra – DJ 713 – Deja asfaltat

Linie galbena – DJ 713 , sau drum existent.

 

Pe la 1936 cred , se constituia ideea de protejare a Bucegilor, in 1943 a apărut primul act de protecție a rezervațiilor naturale, in 1990 s-a inființat Parcul Natural Bucegi prin Ordin de Ministru și apoi ’95, 2000, 2003, 2011 etc au aparut fel și fel de acte, legi, planuri de management. La un moment dat, pentru că protecția legislativă nu era deajuns , limitele PNB s-au suprapus cu SIT NATURA 2000.

Prin toate lucrarile de specialitate apar diverse date cu privire la importanța PNB sau a siturilor Natura 2000 cum ar fi …

Zona PNB se remarcă printr-o deosebită bogăție a capitalului natural, regăsindu-se 3037  specii de floră si circa 3500 specii de faună. Totodată găsim o mare diversitate biologică, geologică, geomorgologică și carstul ce prezintă o importanță deosebită prin frumusețea peisajului și prin interesul științific. Sunt cunoscute până in prezent peste 100 de peșteri și grote. 

Suprafața totala de 32.663 ha pe teritoriul județelor Argeș, Brașov, Dâmbovița și Prahova fiind nominalizate rezervațiile în număr de 13 cu o suprafața totala de 8.210 ha precum și 39 de monumente ale naturii, zona de conservare speciala, cu un total de 6.759 ha.

Asta ar fi in câteva cuvinte cea mai scurtă descriere care a existat vreodată a PNB.

Aflu din diverse scrieri că acest parc este vizitat anual de peste 1,000,000 de persoane, sau or fi vizite, ceva cam ca numărul de innoptări. Oricum ideea este că PNB ar trebui să fie o sursă de venit pentru comunitațile locale prin valoarea turistică pe care o are, nu o metodă de distrugere si stramutare a acestor comunități.

Ar mai trebui precizat ca intr-un sit Natura 2000 se vor menţine activităţile economice, dar cu accent deosebit pe conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate. Managementul acestor zone va trebui să ţină cont de faptul că Natura 2000 este, în primul rând, un instrument de conservare a biodiversităţii. Planurile de management vor include acele activităţi economice care ajută la menţinerea şi protejarea naturii şi a mediului. 

În siturile Natura 2000 vor fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane), cultivarea şi obţinerea produselor ecologice – legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura 2000 să îşi păstreze obiectul conservării. 

Exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000. 

Aceste activităţi vor respecta măsurile minime de management pentru speciile de interes comunitar, de exemplu:

  1. respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat;
  2. exploatarea masei lemnoase – în funcţie de habitatul / specia pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000;
  3. construcţii din materiale traditionale, în acord cu arhitectura zonei;
  4. activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe ecoturism. 

Nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care afectează habitatele/ speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000. Excepţie fac acele lucrări care sunt importante pentru siguranţa oamenilor sau de importanţă naţională. De asemenea, declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra terenurilor. În cazul în care vor exista activităţi care trebuie stopate datorită declarării unei zone drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionari de terenuri vor primi plăţi compensatorii

Păi ceva este in NEREGULĂ aici, in PNB – sit NATURA 2000.

Dacă privim cu atenție harta PNB cu zonele de protecție vom vedea că protejate ar trebui să fie prin Sit Natura 2000 TOT zonele MARO și GRI pentru că imi este greu să cred că brusc au apărut plante,  animale și zone specifice  in 5 ani față de cei 50 anteriori.

Mai imi aduc aminte că am tot citit despre poluarea turiștilor și a mijloacelor lor de transport și este foarte adevărat, dar incă nu am citit cum din cauza protectiei se poate muri de foame.

Reiau un pic din frază – se poate muri de foame !

Păi să ne aducem aminte că prin declararea PNB, sit Natura 2000 multe din pășiunile alpine au fost desfințate, activitățile de culegere de fructe de pădure interzise, dezvoltarea unor proiecte de infrastructură stopate sau ciuntite, iar in cele din urmă vad că se interzice chiar si pătrunderea in zona PNB cu mijloace motorizate. (Pentru unii)

Si acum voi incepe să fac referire la BARIERA din DJ 713 de la Piatra Arsă.

Aceasta a fost o soluție managerială de protecție a mediului exact ca cea a Guvernului pe timp de iarnă cănd au inchis circulația autoturismelor și TIR-urilor  pe Drumurile Naționale și Autostrazi pentru a le deszăpezi, pentru că erau ”impotenți” in fața vremii din cauza proastei pregătiri și infrastructuri.

In PNB s-au gândit să pună o barieră!

Inchipuiți-vă că O BARIERĂ a rezolvat problema de mediu a PNB !

Dar eu ma gândesc că tocmai s-au incălcat niște drepturi privind circulație liberă ,  viața, activitățile economice, subzistența, accesibilitata iar in cele din urmă subminarea ultimei ”sanse de supraviețuire” a localităților de la poale, respectiv TURISMUL .

Păi dacă facem un studiu de impact economic (indirect) vom vedea ( tot pe scurt ) că din acest moment avem urmatoarele probleme:

– DJ 713 nu duce nicăieri ( cu excepția Complexului Piatra Arsă  și poate cabana Dichiu)

– 70 de persoane ( real aprox 210 ) care aveau ca principală activitate transportul 4×4 au rămas fără sursă de venituri

–  30.000 de mașini anual nu vor mai utiliza acest drum si scade numărul de vizite cu 25% pe parcursul unui an. ( a se vedea proiectul si SF – ul DJ 713 ) 

– Parcul Natural Bucegi nu mai este promovat si nici localitățile limitrofe.

– O pierdere aproximativa de 420.000  lei pentru transportatorii 4×4

– O pierdere aproximativă de 70.000 lei la Bugetul Statului

– O pierdere aproximativa de 2.000.000 lei pentru unitațile de cazare si agenții economici

bucegi33

Intr-un articol despre transportul 4×4 in Bucegi scriam cum acești ”transportatori” plăteau taxe la UAT – uri, dezapezeau pe timp de iarnă, preluau surplusul de la telecabine pentru ca au capacitați foarte mici și toată lumea era mulțumită. Ei aveau un mijloc de trai asigurat iar vizitatorii Bucegilor iși indeplineau scopul. Și ar trebui să-și aducă aminte Administrația Parcului Natural Bucegi cine a venit cu bidoane cu apă la ”Creasta cu Zâmbrii” când elicopterele nu puteau zbura iar Bucegiul ( acela nepoluat ) ARDEA !

Nu știu dacă ați fost cu un 4×4 local până sus dar dacă ați fost puteți confirma următoarele:

– V-ați simțit in siguranță

– Ați fost opriți in cel puțin 6 puncte de belvedere

– Ați auzit povestea muntelui și a peisajului

– Tariful a fost decent

– Toți transportatorii aveau mijloace de promovare ( fotografii, pliante, harti etc)

– Ceeace ați văzut nu v-a fost prezentat in nici o broșură sau material de promovare a niciunei UAT sau alte organizatii.

Deci pierderea acum este pentru toată lumea ! O barieră care oprește ACCESUL MOTORIZAT de la Piatra arsă la BABELE sau CRUCE dar dacă este chiar așa de poluant atunci mai am ceva semne de intrebare cu urmatorul poiect – Optimizarea managementului vizitatorilor prin completarea infrastructurii de vizitare in Parcul Natural Bucegi – sit Natura 2000 și cu unele obiective de investitii din acest proiect pentru marirea capacitatii institutionale si operaţionale a Administraţiei Parcului prin achiziţionarea de mijloace de transport (auto 4×4, auto capacitate mica 4×4), pentru că și acestea sunt tot ”motorizate”

Si dacă in conceptul de sit Natura 2000  in cazul în care vor exista activităţi care trebuie stopate datorită declarării unei zone drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionari de terenuri vor primi plăţi compensatorii, atunci nu cumva TRANSPORTATORII 4X4 , cei 70, trebuiesc despăgubiți? dar statul, dar unitațile care și-au pierdut clienții?

Ce face o barieră?!? 

 

Surse : bucegipark.ro, mmediu.ro, apm, etc

Și voi continua cu câteva propuneri și soluții in următoarele articole . Pot paria că nu va fi nici un comentariu constructiv …

___Vizualizari 618

Un pic prin Parcul Natural Bucegi – partea I
Tagged on:                                                                                             

Alte articole



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Distribuie

Pentru a vizualiza conținutul

Read more:
Pârtii de schii Sinaia si Azuga – Camere web

Azuga - Partia Sorica Sinaia - Telegondola Camere web - Jurnalul.ro

La Bușteni, Viața in roșu, InCerc

Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, la ora 09.30, Asociaţia Medicover va organiza, la Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Buşteni, o serie...

Close