Articol repostat pentru că in aceste zile am avut un șoc deplasându-mă spre un magazin local. De pe acoperișul fabricii se auzeau bubuituri, troznete, sunet de tablaă indoită. Am crezut in frimă fază că a picat ceva dar nu… o echipă de muncitori SCOTEA ACOPERIȘUL clădirii incă existente. Mi-am zis … ”O dărâmă si p’asta!” … După câteva minute inima mi-a venit la loc pentru că in altă parte a acoperișului deja se montaseră niște ”bețe” pe care incepuse să fie amplasat NOUL ACOPERIȘ DE TABLĂ !
In 14 februarie 2014 la Casa de Cultură, fosta SCOALĂ VECHE, azi Centrul Cultural AUREL STROE, a avut loc un sperctacol pentru copii intitulat D’ale lui Păcală. Păcală ca personaj, din câte am invățat eu la școlă era un tip isteț, cu simțul umorului, care făcea haz de necaz și in parabole ii făcea pe PROȘTI și mai PROȘTI.
Eu nu mă compar cu Păcală și nu vreau să fac din Proști mai Proști ci din Cititori , Cititori ”CITIȚI” , sau cel puțin incerc să le aduc aminte de câte ceva ce A FOST.
Așa că din ciclul ”OAMENI ȘI LOCURI CARE AU FOST” , azi FABRICA DE HÂRTIE , 100 de imagini, unele dintre ele le-ați mai văzut, altele nu prea cred. Unele dintre ele au descrierea aici, alte in categoria Așa a inceput istoria Bușteniului:
Vedere generala cu Jepii Mari, Mici, Fabrica de Hârtie, Cartierul Silva ( Pe când Hootelul Silva NU era) și Centrul orașului. In centrul fotografiei Spitalul ( FOST).
Vedere generală cu Fabrica de Hârtie in 1939, in prim plan Coșul, dărâmat in 1987, fabrica de hârtie a fost dărâmată in perioada 2010 – 2012
Fabrica de Celuloză, Carte poștală realizată in 1925 și circulată in 18 ianuarie 1926
Cascada Urlătoarea din Munții Bucegi insă necaptată.
Apa urlătorii captată de Fabrica de Hârtie, aici in cartierul Palanca in 1930
Fierăstrăul și Fabrica de Celuloză, in centru . In fundal Cartierul Zamora și Piatra Arsă.
Vedere generală din Bucegi cu Bușteniul in fundal, in stânga Cantonul Jepi și funicularul
Funicularul Fabricii de Hârtie din Jepii Mari. Carte poștală tipărită de editura Tricolorul.
Funicularul spre Bolboci – Vedere generală, tipărită de Cooperativa Tricolorul.
Cooperativa de consum Tricolorul
Societate sub controlul statului in incinta Fabricii de Hârtie.
Ursul Nicolae in 1930. Ursul a fost cumpărat de la ursarul din imagine in 1932 de Otto Schiel care a construit ….
Grădina zoologică din Bușteni – Prima de acest fel din România – Construită in 1936
In locul Grădinii zoologice acum se regăsește Parcul Schiel și Sala de Sport.
Gradina Zoologică și Școla de Ucenici – Școala Germană in 1940.
Sali de clasă – Școala de Ucenici – Scoala Germană
Cișmea cu apă in incinta școlii
Dar frații Schiel și familia lor n-au construit numai Grădini Zoologice și scoli, au continuat …
Odăile Fabricii de Hârtie construite de frații Schiel pentru muncitorii fabricii, aflate la intrarea in Bușteni dinspre Poiana Țapului
Odăile Fabricii de Hârtie din strada Prahovei.
Inginer Jean Rădulescu in biroul său de la Fabrica de Hârtie.
In atelierul Macanic din Fabrica de Hârtie, in partea dreaptă locomotiva electrică
Casă proprietatea Fabricii de Hârtie pe Str Industriei, actuală Telecabinei.
Casă a Fabricii de Hârtie aflată in spatele Școlii de Ucenici – Scoala Germană.
Vila Fritz Schiel aflată intre str. Industriei și Caraiman, fosta grâdiniță a Fabricii de Hârtie.
Vedere generală a fabricii de hârtie in 1920.
Cooperativa de consum Tricolorul și Restaurantul URSUL, se poate observa pasarela peste șosea care făcea legătura intre secțiile fabricii.
Sală de lectură, Biblioteca fabricii, sală de relaxare.
Sala cinematografului fabricii de hârtie, realizată la cererea lui Schiel
Băile Fabricii de Hârtie. Acestea aveau ca dotări băi cu duș, vane și băi de aburi.
Dispensarul Fabricii de Hârtie.
Remiza de Pompieri
Spectacol in sala de spectacole și proiecții cinematografice a Fabricii de Hârtie.
Și voi continua cu fanfara, mașini, constructii, etc dar… nici Schiel nu le-a construit pe toate intr-o singură zi așa că urmează partea a doua.
Like, Share, apreciază, comentează , etc !
___Vizualizari 13787
„dorinta de a promova Arealul Bucegilor, de a arata tuturor ca atat Bucegii cat si localitatile de la poalele lor reprezinta ceva.”
Regret s-o spun, dar așa vorbe arată că autorul lor nu-i convins că zona cu pricina,,, reprezintă ceva.
Ae nevoie de aprecierile altora, pentru a se drege la acel capitol.
Altminteri, îmi amintesc de colecția veche „Bucefii din Bușteni”, răsfoită prin 1985 la Biblioteca Academiei,.,.
ERA SĂ UIT.
Faceți o treabă foarte bună!
@ MMORDEAN
Buna ziua și La multi ani !
Vă mulțumesc pt aprecieri mai ales pentru că vin de la un iubitor al Bucegilor.
Aș dori dacă se poate să-mi transmiteți un link către o editie completă a Zânelor din Valea Cerbului.
Referitor la ”convingerea” că zona reprezintă ceva … Eu sunt convins, dvs și alții sunt convinși insă sunt și foarte mulți care tratează zona si localitățile nostre fără respect. De aceea prin articole incerc să arăt că ”Istoria ” ne plasează oarecum pe un nivel superior și incă merităm să fim cunoscuți, recunoscuti și respectați.
Toata stima .
Frumoasa treaba faceti,succes in continuare
Cu permisiunea dvs voi scoate la imprimanta aceste poze si le voi trimite urmasilor fratilor Schill cu care parintii mei pastreaza legatura. Se vor bucura si vor fi mandrii de tatal si bunicii lor.
https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/postcards/romania/busteni-1942-muntii-caraiman-cabana-schiel-haus-caraiman-berge-foto-fischer-333434811.html
mi sa derulat in fata ochilor toata cvopilaria mea minunata si frumoasa . drumul catre Urlatoare , cu funicularul de care ne feream sa nunne loveasca cu bustenii coborati din munte, scoala germana unde am facut scoala, gradina zoologica , poenitele unde ne jucam fiind copii , acum nimic nu mai exista . Nu tu spital ,nu fabrica ,nu minunatul cinema cu lojele lui ,rea cel mi frumos din judet,padurea cu frumosetile ei tot s-a defrisat din inconstienta celor de dupa revolutie ,.Imi place ceea ce am vz, dar durerea este mare ca nu mai este nimic autentic . vile si hoteluri peste tot si padurea este trista …… nu mai comentez ca nu mai are rost …
M-am nascut in Busteni in 1961 si locuiesc in Cernavoda de 30 de ani. Pozele vechi despre Busteni mi-au transmis fiori si aproape lacrimi. Astept cu nerabdare poze si referiri despre fanfara, mașini, constructii si tot ce mai este legat de acest oras minunat.
Da. A fost odata. Nu mai este fabrica ce fluiera la ora 3 . Si nu trebuie sa ajungi mai tarziu acasa. Bunicii din cimitir la care mergi fara sa te duci cu bone pentru ca sunt ursi, sa mergi cu schiurile fara telescaun, sa te joci fara ca parintii sa te dea in urmarire. Asta era Busteniul inainte de invadarea celor cu bani care fac VILE DE RECREERE. Copii care vin la munte dar nu ies din casa si nu au prieteni. Primari care fac cetateni de onoare si nu stii din ce zone, dar ajung sa aiba mari vile in Busteni. Demolam, defrisam, uitam ca totusi noi suntem de acolo. Nu mai avem izlaz, pasune, dar mergem la Costila si cumparam lapte la cutie si branza la vid din Polonia. Bravo. Sunteti tari.
Noi, cei ce venim acasa, gasim un oras tot mai trist, ingramadit, care nu se mai bucura de muntele ce-l ocroteste, ce-l poate “hrani”. Pacat , mare pacat!
https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/postcards/romania/busteni-1907-fabrica-de-hartie-animata-rara-circulata-cu-timbru-716231542.html
Buna ziua !
Foarte interesant materialul prezentat de Dvs. Doresc sa va adresez o intrebare : Cladirea in care a functionat Cooperativa Oraseneasca “Tricolorul” mai exista ?
Multumesc !
Cu stima,
Laurentiu C.
Sunt brașovean, am acum 72 de ani și am bătut în anii buni Bucegii cu pornire mai ales din Bușteni, pe toate traseele posibile. Am putut vedea și unele urme ale fabricii Schiel și dotărilor parasite de pe munte. Acum, citind memoriile lui Harald Schiel, (editate în 2001) peripețiile sale copil fiind în casa părintească, inclusiv școala germană, casa părintească, cuștile grădinii zoologice și ursul Nicolae am căutat eventuale imagini și am descoperit frumoasa Dumneavoastră colecție. Felicitări!