Orașul Bușteni , stațiune turistică de interes național, denumit și Poarta Bucegilor se intinde pe 7527 de hectare din care intravilan 752 hectare. Are o populație aproximativă de 10,000 de suflete. Principala activitate a acestei localități fiind in prezent turismul. Principalii factori naturali care au dus la renumele turistic al Bușteniului sunt Aerul, Apa și Peisajul.
Pe raza localitații isi desfasoară activitatea peste 250 de unitati de cazare insumand peste 2700 de locuri și 500 de unităși economice/societăți comerciale in domenii ca prelucrarea lemnului, construcții și comert. Activitatea agricola este reprezentata numai prin câteva unități zootehnice ( microferme de oi , vaci , porci) și 30 de atelaje cu cai .
Determinarea profitului orasului Busteni rezulta din calitatile cadrului sau natural . Datorita pozitiei geografice favorabile , statiunea se află la indemana unui mare număr de turisti . Spre deosebire de celelalte statiuni din zonă Busteniul prezintă cele mai multe posibilitati de acces in zona Muntilor Bucegi , distingându-se prin poziția sa de “Belvedere” asupra zonei centrale a Vaii Prahovei montane.
Pe langa culmile Bucegilor dintre elementele care creeaza cadrul pitoresc al orasului mentionez Platoul Zamora , Valea Cerbului , Poiana Palanca , drumul spre cascada Urlatoarea.
Profilul statiunii se baza pe doua aspecte și anume : odihna si turismul – primul aspect, iar un al doilea consta in tratamentul sanatorial. In statiune puteau fi tratate formele de nevroza astenica, bolile endocrino-metabolice, tulburari circulatorii-periferice, rahitismul si tulburarile de crestere la copii.
Baza de tratament din statiune cuprindea urmatoarele secții : hidroterapie, proceduri electroterapeutice, masaj, cultura fizica-medicala, pneumo-terapie.
Toate aceste infrastructuri au fost create de Carl și Samuel Schiel cu sprijinul și munca locuitorilor localității.
In 2013 toate aceste prezentări au devenit ISTORIE !
Astăzi ne-a mai rămas să sperăm ca potențialul nostru natural ne va salva. Potențialul, adică ceva ce am folosit dar nu mai vrem să folosim, insă vrem să trăim decent și civilizat.
250 de unități de cazare ( autorizate) și probabill incă 250 – 300 care funcționează intr-un fel sau altul. Incă funcționează!
Cât timp vor mai funcționa? Ce mai oferă stațiunea turistică Bușteni in acest moment și pentru cât timp? De ce s-a ajuns aici? … iată intrebări la care nu voi primi un răspuns nici eu, nici cei care ar dori să știe aceste răspunsuri pentru a planifica vre-o activitate turistică, economică comercială sau de orice altă natură.
Ce-i mai atrage incă pe turiști in Busteni? – Aerul, Apa și Peisajul antropic dar mai ales natural, Bucegii și Baiu.
Aerul – incă nepoluat, un punct forte pentru stațiunile Văii Prahovei
Apa – una dintre cele mai bune și curate ape din țară, a se vedea că datorită acestei ape, Romaqua Borsec este lider de piață la apa plată și sucuri Giusto imbuteliate la “Sursa Bușteni”.
Peisajul natural – dispus intr-un cadru geografic plin de contraste si pitoresc. In est, relieful Muntilor Garbovei se infatisează cu un profil montan domol, din care se desprind o serie de culmi secundare, cu spinari largi si altitudini de 1400 – 1600m. De la Clabucetul Predealului, in nord, si pana dincolo de Piscul Cainelui, in sud, aceste tentacule montane (Sorica, Zamora, Cumpatu) alcatuiesc o treapta intermediara intre culmea Garbovei si vatra statiunii.Spre vest, abruptul Bucegilor limiteaza brusc culoarul Vaii Prahova. Culmile montane din partea de nord spre partea de sud: plaiul Munticelul, plaiul Valea Seaca, plaiul Bolovanului, plaiul Stanei, plaiul Paltinului – se inscriu intr-o treapta de 1000m – 1200m, pun si mai bine in evidenta perii stancosi. Costila (2490m.), Caraimanul (2384m.), Claia Mare (1852m.), Jepi Mari (2071m.) domina cu severitate adancurile marelui culoar prahovean.Asimetria versantilor Vaii Prahovei este consecinta directa a contrastului geologic: in est – marne calcroase din cretacicul inferior, in vest – gresii, conglomerate cretacice inferioare si medii, cunoscute si sub numele de “conglomerate de Bucegi”. Duritatea rocilor, asociata prezentei unor crescaturi adanci ale unor vai laterale, branelor si grohotisurilor, dau abruptului Bucegilor un aspect de zveltete si varietate.
Peisajul antropic – destule obiective turistice și de cult .
In curănd toate aceste prezentări vor deveni ISTORIE !
Aerul – In sfârșit Autostrada va impărți Bușteniul in două dar nu va fi suficient să ne termine. Ce-i drept vor fi dărâmate căteva zeci de case si unități economice de pe langă firul Prahovei. câteva zeci de locuri de muncă vor dispărea dar se vor reloca in sfera turismului sau vor prinde ceva locuri de muncă la construcția autostrăzii.
Apa – Va fi clorinată deoarece ințeleg că este contaminată, deci Romaqua Borsec iși va inchide porțile crescănd rata șomajului. Cei care veneau la Bușteni pentru ”apa bună de izvor ” iși vor căuta alte locații prin Dămbovita, Valea Doftanei , Secăria, Predeal etc și astfel iși vor inchide porțile peste jumătate dintre unitățile de cazare și cele comerciale. Dar nu-i nimic cei care iși pierd locul de muncă vor găsi la firmele care vor construi noile retele și chiar la stațiile de clorinare.
Peisajul – natural , bine intreținut, mai ales traseele turistice și potecile montane pline de peturi, sfârtecate de ATV-uri sau lățite prin defrișari
– antropic – Crucea de pe Caraiman mai are puțin și cade, Fabrica de hărtie și cladirile din centrul orașului care ofereau un aer plăcut și istoric au dispărut, colonia din Fierăstrău, monument istoric de altfel va dispare, pomii care ofereau răcoarea in verile toride au fost rași din centru și din parcuri.
De ce ?
Pentru dezvoltarea economică , pentru reducerea disparităților, pentru solidaritatea socială , pentru atingerea aquis-ului comunitar.
Pentru cine ?
Pentru noi … cei care suntem supusi, tăcuți și ingăduitori, pentru noi cei care am ințeles că va veni și ziua de mâine, la fel, dar va veni. Locurile de muncă ne sunt asigurate la constructorii de autostrăzi, de retele hidro și canalizări, gropi și șanțuri prin parcuri, prin zonele industriale unde s-au pus la dispoziția investitorilor terenuri cu 11 euro metrul pătrat, la cetățenii de onoare care promovează Bușteniul și care vor demara ample activități de construire de case de vacanță pe Valea Cerbului sau Spitale private prin centrul orașului.
Așa să fie?… că nu prea am văzut picior de băștinaș la muncă prin pitorescul Bușteni, poate doar indieni asimilați de prin Zalău, Harghita și Sectorul Agricol Ilfov.
Era o glumă, proastă…
Pesimistul spunea: mai rău de atâta nu se poate!
Optimistul: Ba se poate, se mai poate!
Eu sunt pesimist, dar mă infioară optimismul celor aproape 9995 de suflete ale localității. Se poate , incă se mai poate … să nu mai fie nimic!
De ce să ne implicăm, când oricum NU CONTĂM, oricum vom dispărea, deci …
In numele dezvoltării … dispari cetățene!
PS. Mâine, 27,03,2013 ora 15,00 este ședința publică de aprobare a Bugetului Local al localității Bușteni. Stați acasă că oricum NU CONTĂM !
___Vizualizari 534
S-a amanat…… REPROGRAMARE: Sedinţa ordinară a Consiliului local Busteni, în care va fi supus aprobării proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013, a fost reprogramată pentru data de 30 martie 2013, ora 11.00, la Centrul Cultural Aurel Stroe.
Foarte interesante fotografiile cu voluntarii la munca prin Busteni.
Ma indoiesc, insa, ca mai exista macar urmasi ai acestora prin localitate.
Urmași mai există sau inca mai suntem, puțini, prea puțini
vreau sa intreb si eu .pe cei care inchiriiaza la negru ,chear nu-i poate opri nimeni ? eu nu pot tine la pret ,care platesc si la fisc ,din cauza lor care da camera pe nimica toata si turisti sunt adunati de la gara si dupa strada.mai mult li sa dat voie sa-si publice si casele cu oferte cu tot pe internet.primarie ,autoritati unde sunteti?de nu va ocupati de treaba asta.
Să vă dau un exemplu
Autoritatile locale nu sunt de vina in cazul cazarilor la negru ( la Busteni cel putin) pentru ca acestea chiar s-au implicat in eradicarea acestui flagel, insa de vina sunt cei cu acte in regulă, care platesc taxe si inchid ochii atunci cand cei despre care vorbiti ii sfideaza. De ce? Pentru că nu se implică, nu-si fac promovare, nu colaboreaza intre ei, etc. Dacă sunati vre-un proprietar de unitate de cazare care are ”plin” si-l intrebati dacă stie și alte locatii acesta va spune ” Nu stiu domne”, mai cauta pe net”. ( cu mici excepții) și atunci … Un exemplu foarte clar este și sectiunea Cazare din Ziar de Bușteni. Cu toate că publicam gratuit orice unitate transmite datele, cu greu doreste cineva să fie cunoscut sau sa aibă turisti, deci le dau dreptate si chiar ii apreciez pe aceia care stiu să stoarcă bine aceasta neimplicare. Ganditi-va ce s-ar intampla daca un turist ar găsi preturi, fotografii, localizari , numere de telefon intr-un singur loc. Sa stie ca este sursa de incredere acest loc si ca este garantata legalitatea unitatii. Plateste rezervarea si este in siguranta. N-ar mai exista rezervari fara finalitate.
La Busteni se rezerva dar in gara este luat de altii cu preturi mai mici pentru ca nu a platit rezervarea. Daca cei care inchiriaza ar termina odata cu inchirierea de pe o zi pe alta, s-ar uni si ar face rezervari numai cu avans atunci cazarea la negru ar dispare pentru ca in primul rand asa ar fi normal sa se faca un turism organizat si nimeni nu mai vine la oha! … dar pana atunci … fiecare cu capra lui , pentru ca daca s-ar face turism organizat atunci s-ar plati si taxe si iar nu e bine…!