Staţie de cogenerare cu biomasă lemnoasă pentru furnizare de căldură şi energie electrică în localitatea Busteni

În data de 20 iulie, s-a semnat contractul de finanțare pentru proiectul ”Staţie de cogenerare cu biomasă lemnoasă pentru furnizare de căldură şi energie electrică în localitatea Busteni, judetul Prahova”, de putere 6,8MWp, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (Axa 4 Operatiunea 2 in cadrul POS CCE).

Asistenţa financiară nerambursabilă aprobată de catre OIE este în valoare de 79.725.251,00 lei, valoarea totală a proiectului fiind  148,711,134 lei inclusiv TVA

1073988_497594963656605_1648702587_o

Semnarea contractului a avut loc in Sala de Consiliu a Primariei Oraș Busteni unde au participat reprezentantul beneficiarului proiectului S.C. GREENPRAV SRL , domnul KURT NEUSCHITZER ( Actionar majoritar al SC Zamora ESTATE), Ministru delegat pentru Energie, Constantin Niță, Dl Marcel Popa – OI POS CCE, Dl Mircea Roșca ( de pe profilul căruia am preluat această știre, inclusiv foto) și bine ințeles autoritățile locale din Bușteni care  dealungul timpului ( 2010 – prezent ) au depus toate eforturile in acordarea de beneficii pentru investitori.

Ce inseamnă o statie de cogenerare cu biomasă lemnoasă pentru furnizare de căldură și energie electrică ?

Cogenerarea reprezinta productia combinata de energie termica si mecanica – pentru acest proces se foloseste insa doar un singur combustibil. In zilele de astazi, cogenerarea este utilizata in domenii variate: de la antrenarea alternatoarelor la producerea de electricitate; de la producerea de abur sau de apa calda la dezvoltarea concomitenta de caldura si frig pentru trigenerare.

Centrala-cogenerare

Avantajele acestor instalatii de cogenerare sunt numeroase. Ele au deseori un randament superior centralelor electrice si de incalzire, considerate separat. Astfel, se produc in acelasi timp kilowati electrici si kilowati termici. Se realizeaza deci reduceri la factura de energie, printr-o economia de energie primara cuprinsa intre 10 si 20%; in al doilea rand, se va produce o inlocuire si o fiabilizare a alimentarii electrice obisnuite; apoi, o optimizarea a reinnoirii sau transformarii centralei termice; nu in ultimul rand, vor avea loc reduceri ale emisiilor prin inlocuirea gazului metan (natural) cu alti combustibili.

Caracteristici tehnice și Consumuri:

Pentru  o stație ca in proiectul GREENPRAV avem următoarele caracteristici tehnice:

TURBOGENERATOR  6,6 – 6,8 MWp

TEMP NOMINALA BUCLA INALATA(˚C) INTR/IESIRE  –  310/250

PUTERE TERMICA BUCLA INALTA (kw)  – 32.925

TEMP NOMINALA BUCLA JOASA (˚C) INTR/IESIRE – 310/250

PUTERE TERMICA BUCLA JOASA (kw) – 3.135

PUTERE TERMICA TOTALA (kw ) – 36.060

TEMP APA CALDA INTRARE/IESIRE(˚C) – 60/80

PUTERE ELECTRICA ACTIVA NETA ( kw ) – 6.525

EFICIENTA ELECTRICA NETA – 0,181 ( 0,200)

CONSUM BIOMASA kg/ora – 15.800.

Așadar pentru o producție in flux ar fi necesar un consum de aproximativ de 380 tone de biomasă lemnoasă/zi, sau 2660 tone / săptămână sau 11,400 tone lunar .

Adică 780 kg de brad aprox 1mc, insemnă  10 brazi curățati de crengi care se intraduc in ciclul de biomasă. Consum 3800 brazi / zi ????? de la care se folosesc doar crengile !!!

Nu-mi aduc aminte să mai funcționeze vreo fabrică de prelucrarea lemnului sau de mobilă prin zonă. Nici măcar fabrică de coșciuge dacă ar fi, totuși … intr-un an se curăță juma’ de țară.

Biomasa lemnoaă se compune din:

biomasa

Se vor crea locuri de muncă, Bușteniul va avea energie electrică ieftină si unitățile industriale și/sau turistice vor avea energie termică mai ieftină cu aproximativ 10%, procesul tehnologic va fi unul BIO, superavantaj.

Singurele mele intrebări  sunt :

1. DE UNDE SE VA APROVIZIONA această stație cu ATÂTA BIOMASĂ?

2. Cum se va depozita biomasa pe 11.000 de mp pentru un flux continuu? pentru că in principiu defrisări masive nu se mai fac in zonă, 90% dintre gatere au contracte cu producătorii de brichete din zonă, curățări de păduri nu se fac că nu e foarte ecologic și este prea scump, coji de orez??, paie??, stadioane nu prea sunt in zonă ca sa avem flux de coji de floarea soarelui iar ”cojiberoanele” abia au fost implementate de cei  cu nuplecabilitatea ( nutline).

Dar vom vedea!

Important este că totuși se face ceva de către investitorii privați și pe meleagurile noastre.

___Vizualizari 1564

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
Ședința ordinară a CL Bușteni in 25.07.2019, ordinea de zi și votul

Așa cum știți, anunț in fiecare lună ordinea de zi a ședințelor ordinare ale CL Bușteni și cum votez, pentru...

DSCN5481
Bușteni – Fabrica de hârtie – republicare

Nr.25 . Fotografie realizată  în 1910, reprezintă Fabrica de Hârtie construită în 1882 de frații Carol si Samuel Schiel, fii...

Close