Biserica “Naşterea Maicii Domnului “ / Biserica Domnească este ctitorită de Regele Carol I si Regina Elisabeta, fermecaţi fiind de privelistea deosebită a Bucegilor.
Construită după arhitectura tipica a bisericilor ortodoxe, in formă de cruce, ea seamană in bună parte cu bolniţa de la Mânăstire Hurezu din Valea. Construită din piatră adusa din masivul Caraiman de către meşterii italieni avându-l ca anteprenor pe Piero Dreossi, ca arhitect pe I.M.Socolescu, biserica s-a dovedit a fi in decursul timpului foarte rezistentă. Sfinţită in ziua de 8 septembrie 1889 la Praznicul Maicii Domnului, care este şi Hramul bisericii, de către I.P.S.S. Mitropolitul Primat si P.S.S. Episcopul Noului Severin, precum şi de mulţi alţi arhimandriţi, protopopi, preoţi si diaconi, având in strana corul Mitropoliei, biserica s-a aflat inconjurată de Inaltul Cler, miniştrii, Casa Civilă si Militară, autorităţile judeţene şi comunale, cât si elevii şcolilor din Buşteni, Sinaia, Azuga şi Predeal. Trebuie ştiut că pictura din Sfântul Altar este opera pictorului danez Exner. Nu putem trece cu vedere fară să amintim şi de tablourile, in marime naturală, de o valoare artistică cu totul deosebita ale pictorului Pesky reprezentând figurile ctitorilor bisericii: in dreapta Regele Carol I, iar in partea stângă Regina Elisabeta, in costum naţional având pe cap diadema regală. Printre primii donatori de frunte care au ajutat biserica se pot numara si fraţii Schiell cât si Toma Denischiotu, Constantin Zolia din Bucuresti, Gheorghe Puşcariu din Busteni.
Mobilierul din interior prezintă un aspect cu totul deosebit. De remarcat sunt cele doua cadre de lemn din stejar in care sunt inrămate portretele ctitorilor, cele două jilţuri regale cu stema ţării, cele două tronuri princiare, jilţul sau tronul arhieresc, stranele din naos, stranele pentru cântăreţi, precum şi intreaga ornamentaţie executată din stejar masiv, de o mare măiestrie.
In 1916 din cauza bombardamentului şi mai ales a jafului, biserica a avut de suferit.Printre jefuitorii acestui sfânt lăcaş, se numară şi un ofiter , care a sustras cele mai de preţ obiecte. Chiar intr-o seară a Sfintelor Paşti obiectele furate au reajuns inapoi la destinaţie, expediate fiind de un paroh al bisericii Sf. Arhangheli Mihail si Gavril al oraşului Satu Mare, paroh la care ofiţerul , după paisprezece ani şi-a mărturisit fapta.
___Vizualizari 649
Felicitari pentru munca depusa dle Achim in realizarea ziarului.
Tocmai cautam un mod in care sa-mi manifest disperarea legata de siluirea celor sfinte si a monumentului de arhitectura, si am dat peste dvs. Asa ca va atrag atentia asupra termopanelor ce “impodobesc” intrarea in biserica, si casa parohiala. Termopanele asa cum sunt ( se pot realiza izolatii termice cu termopane care sa se incadreze arhitectural cu cladirile) desfigureaza transformand in kitch lucruri de valoare. Vinovatii evident: de la paroh, primar pana cei de la monumente (ca doar avem si un mminister al (in)culturii care ar fi trebuit sa avizeze lucrarile).