Acest articol se dorește o aducere aminte de unde am plecat, NOI , cei din Bușteni.
Nu am prins acele vremuri, multi dintre noi nu le-au prins … insă oare cine ne oprește să nu știm un pic din istoria cătunului demult uitat . Oare eram altfel?…, eram la fel?.., doream să ne emancipăm sau doream să traim mai bine?… Cine și cum ne-a schimbat viața?
Citind puținele repere istorice despre localitatea noastră am observat că Busteniul s-a dezvoltat datorită Fabricii de Hârtie.
„ Intr-o Duminică, in ziua de 21 ianuarie 1882 sosi in Bușteni o trăsură brașoveană cu cei doi frați Carl și Samuel Schiel. De multe luni se purtase Carl Schiel cu gândul să facă o fabrică de mucava sau hârtie pe Valea Prahovei…
Peste scurt timp incepură tratativele cu Administrația Curții Regale , care duseră curând la incheerea unui contract de arendare. … a fost legalizat la 13 Martie la Ploiești.
La fondarea Fabricii de Hârtie, in anul 1882, Carl era in etate de 31 si Samuel Schiel de 24 de ani. Mijloacele care le-au stat la dispoziție erau extrem de reduse iar economiile facute de Carl Schiel erau, in parte imobilizate in atelierul mecanic din Brașov… Nevoile personale trebuiau să fie reduse la minim. In primul an servea de locuință și birou o baracă de lăturoaie. Abia in al doilea an se construi o casă de locuit din lemn, care mai târziu a fost mărită. Aici a locuit Carl Schiel cu familia până la moarte, in această casă a și murit . … Carl Schiel a murit pe neașteptate la 20 ianuarie 1894, lăsând in urma sa o văduvă cu 10 copii „
Intreprinderea s-a dezvoltat. Pe lângă câteva mașinim de mucava au mai fost instalate doua mașini de hartie. Mai sus de Fabrica de hârtie la o depărtare de un sfert de oră sa construit o moară de măcinat lemn care utiliza căderea pârâului Jepi și apa Urlătoarei. Lemnul era tăiat din pădurile Dihamului, Susaiului , Găvani.
S-a construit un ferăstrău la Retevoiu care in 1894 a ars din temelii.
In 1904 s-a infințat Fabrica de Celuloză ca o continuare a Morii de pastă
In 1907 din cauza faptului că padurile Azugii nu mai permiteau defrisări s-au arendat masivele din Valea Ialomiței și Brăteiului iar in 1909 sa construit o linie aeriană funiculară de 16 km peste munții Bucegi, pentru transportarea a 400 metri cubi de lemn, zilnic, iar pentru o prelucrare eficientă a acestuia s-a construit un ferăstrau lânga Fabrica de Celuloza .
In 1912 a fost instalată o mașină de fabricat hârtie de ziar
In urma Primului Război Mondial ( 1916) fabrica a fost aproape mistuită de flacări și abia in 1922 s-a reajuns la o producție egală cu cea din 1915.
1n 1927 a fost instalată mașina a VII – a care a dublat capacitatea de producție a fabricii.
Pe fondul Crizei economice , pe 1 februarie 1931 Fabrica de Hârtie se oprește până in 1933.
Ar mai fi de spus că
„
… Pe timpul intemeierii fabricii, abia se aflau in Bușteni și in imprejurimi câteva colibe sărăcăcioase, astfel, că din capul locului fabrica a trebuit să se ingrijască de locuințe pentru lucrători. Și astăzi lucrătorilor, pe lângă salar, li se dă și locuință, combustibil și lumină. Prin aceasta ei sunt legați mai mult de fabrică și se simt ca făcând parte din ea. Astfel se ințelege ușor cum mulți lucrători au imbătrânit in serviciul fabricii. Ei cu copiii și nepoții lor , formează un mănunchiu de colaboratori credincioși si siguri.
Numeroși lucrători au devenit proprietari in Bușteni și locuiesc in case proprii. Acestora li se da o indemnizație de chirie. Intotdeauna s-a incurajat de catre fabrică construirea de case proprii, prin acordarea de avansuri in bani și materiale de constructie, pe termen lung și fără dobândă. Din cei 1138 lucratori stabili ( an 1931), locuiesc:
*581 in casele fabricii
*38 in case inchiriate de fabrică
*519 in case proprii
Fabrica posedă 111 case de locuit cu 133 locuințe cu o singură cameră și 583 locuințe cu mai multe camere. Numarul locuitorilor acestor case, compuși din lucrători cu familiile lor, este de 1163 persoane.
Intocmiri sociale:
*Cassa de boală a fabricei – inființată in 1900 ( fond de asigurari sociale )
*Băile fabricei – băi de aburi, cu duș sau putină.
*In anul 1912 s-a clădit intre localitățile Bușteni și Azuga un SPITAL, cheltuielile de ridicare fiind suportate din donatiile Administrației Curții Regale și din contribuția fabricilor din Azuga și Bușteni.
-
Cassa de economii a lucrătorilor – 1907 – Fond de economii pentru lucratori
-
Scoala industrială de ucenici
-
Fondul de bătrânețe și ajutoare
-
Societatea cooperativă de consum Tricolorul
-
Sindicatul muncitoresc
-
Societatea de lectură a funcționarilor ( lângă cantina fabricii )
-
Constructia sălii URSUL – donatie a Dlui Samul Schiel – construita in 1907 “
Adaptare de text < 1882 – 1932 Fabrica de Hartie “BUSTENI” >
Și cum multe s-au făptuit in câțva zeci de ani , in urmatoarele zile continuarea dar si cu “prezent”
___Vizualizari 5323
