Misterele Bucegilor – Plăcuțele de la Sinaia și localizarea Comorii Poporului Dac

Poate că istoria românilor ar suna altfel dacă ar fi luate in seamă TĂBLIȚELE DE PLUMB DE LA SINAIA.

Diverse legende circulă despre aceste tăblițe cum că in 1875 ar fi fost descoperite la inceperea lucrărilor Castelului Peleș in număr aproximativ de 300 de bucăți, de AUR, care ar fi fost copiate in plumb la cererea regelui CAROL I dându-și seama de importanța istorică pe care ar fi putut să o aibă, iar apoi topite și vândute pentru construcția impunătorului castel. Alte legende care circulă spun că locul tezaurului ar fi fost dezvăluit de un preot imputernicit cu paza acestuia și care ar fi făcut această dezvăluire pentru că scopul tezaurului era de a ajuta țara in vremuri de reștriște, astfel aurul ar fi folosit pentru dezvoltarea țării (10 mai 1877 – Proclamarea independenței României).

Majoritatea articolelor din media națională și locală susțin că acestea sunt niște falsuri ( oare ?) a lui Hașdeu sau Desunșianu, că nu au valoare istorică și că zac in depozitul Institutului Arheologic al Academiei Române ( doar unele dintre ele ).

Acum sunt de Plumb, dar asta nu a oprit pe nimeni să le studieze sau să facă cineva calcule sumare cu privire la valoarea intrinsecă a aurului topit și la valoarea istorică a tablițelor, fie ele chiar copiate in plumb.

O teorie a conspirației a fost indusă de undeva, punându-se accent pe valoare intrinsecă si fals, că așa este la noi, arăți bogatul cum se scaldă in bogății in fața amărâtului flămând și flămândul il condamnă. E probat , mai ales acum, dar spre sfârșit poate că vom avea o altă viziune.

Cu riscul de a-mi atrage câteva injurături, cel puțin la inceput din partea unor ipocriți care de câte ori spui ceva despre marxism, comunim, Ceaușescu sau Rusia te etichetează ca ANTI democratic, comunist sau bolșevic o voi lua incet incet cu o teorie, ciudat pozitivă …

 

Luând-o in mod capitalist și incercând să aflăm cantitatea de aur ce a fost găsită (probabil de CAROL I , pentru că tablitele au zăcut prin beciurile muzeelor fara vreun numar de inregistrare sau act de donatie, fără a se sti cu siguranță provenienta lor ) s-ar putea face cam așa:

 

Densitatea plumbului = 11350 kg/mc

Densitatea aurului = 19310 kg / mc ( 1,701)

300 buc

1 bucată având aprox 1962 grame plumb sau in cazul in care ar fi fost din aur 3337,36 grame

Ceeace poate insemna o cantitate (aproximativă) de 1000 kg de AUR

 

Intre 1868 si 1916 , 1 leu (aur) echivala cu 0,3226 grame aur cu titlul de 900 ‰ , astfel valoarea Tablițelor de la Sinaia, transformate in lei aur ar fi fost de aproximativ 3,1 milioane lei aur.

 

Din datele oficiale costurile etapei 1873 – 1883 pentru Castelul Peleș atit pentru construcţie, cit şi pentru lucrări de decoraţie s-au ridicat la suma de 6,5 milioane lei-aur, iar costurile globale, pină în anul 1914, la suma de 16 milioane lei-aur.

 

Așadar ISTORIA ROMÂNILOR ( dacilor ) a fost ”un pic topită” pentru o sumă ”infimă” de doar 134 milioane lei ( 25.04.2014). Oare ce valoare ar fi avut TĂBLIȚELE DE AUR de la Sinaia ACUM, dacă nu ar fi fost TOPITE ??? Nu vom afla niciodată, dar din nefericire nu vom afla nici ceeace stă scris pe aceste placuțe, sau poate că vom afla …

Tăblițele de AUR de la Sinaia NU AU FOST TOPITE, ci păstrate in COMOARA POPORULUI DAC … CAROL I , ca DOMN al românilor NU putea ”comite” o astfel de grozăvie, din mai multe motive, cel puțin istorice, cum ar fi:

 

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independența țării, datorită căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în munții Carpați , la Sinaia, castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei), tot Carol I a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării și multe altele.

 

Acestea sunt informații istorice ( valoarea aurului, date despre Carol I, existența tăblițelor, formule matematice, etc ) preluate de pe site-uri sau din carti, pentru că … au fost notate, scrise … reprezină ele adevăruri istorice ? Sau sunt falsuri ?

Dacă aceste scrieri pe hârtie sau citite pe ecranul monitorului le interpretăm ca realități atunci, de ce oare nu interpretăm și tăblițele de la Sinaia, din plumb sau din aur ca pe niste ”ADEVĂRURI” ?

Stiu că este greu să citești sau să gândești mai ales dacă ”cantitatea de informație” este prea mare, așa că m-am gândit să fac un rezumat … TRADUCEREA TĂBLIȚELOR DE LA SINAIA , poate , cine știe , măcar ca poveste ar fi interesantă. Să nu uităm că până și basmele populare au la bază un sâmbure de adevăr .

Inainte totuși de a incepe copy -paste-ul privind tăblițele de la Sinaia am de făcut următoarele precizari care vor fi subliniate in contextul traducerilor făcute:

 

Burebista – Rege dac – a condus in perioada 82 – 44 i.e.n. Dupa moartea sa teritoriul condus a fost impărțit in 5 regate unul dintre regate fiind condus de DECENEU in perioada 44 – 27 i.e.n. – Fost Mare Preot in perioada lui Burebista ( 70 – 44 ien) și vicerege . Deceneu s-a retras pe muntele KOGAION – Muntele sacru al dacilor.

Ca Mare Preot a ”propovăduit” cultul lui Zamolxe.

Zamolxe, se desprinde din firul istoriei ( Herodot) ca fiind sclav sau discipol al lui Pytagora, apoi eliberat sau invățat, s-a intors pe meleagurile Daciei unde a devenit ”ZEU”.

DECEBAL – Rege Dac – ( ultimul de altfel) – a condus Dacia in perioada 87 – 106 e.n.

DIEGIS – Fratele lui DECEBAL

 

Tablița 1

 

 

ZAMOLXIU A DĂRUIT LUI SCADIUN UN OBSERVATOR AŞEZAT LA VÂRFUL ACELUI TURN AL ORĂŞTIEI SCITE, VESTITA GENUCLA, LA CAPUL TEMPLULUI ACELORA DE AICI.

TĂBLITA 2

 

 

MARELUI ZAMOLXIS DE PEŞTERĂ ÎI PLACE NOU ACOPERĂMÎNT DE LA FII SĂ AIBĂ, ŞI O GĂTEALĂ BĂTUTĂ DIN DOUĂ EBOŞURI, TURNATE CÎND ERA CĂLUGĂR AL ZEIŢEI HATOR, SORA SOARELUI. AI SĂI FII NELEGITIMI, SUB CĂLUGĂRIE ZĂMISLIŢI, ÎN IDEE PIOASĂ , AU FOST DAŢI ALOR SĂI DIN EGIPT. TURME DE OI EL ZEILOR A ÎNCHINAT, DE L-A LUAT PYTAGORA ASOCIAT. MARELE ZAMOLXIS ŞI-A CÎŞTIGAT PLECAREA ŞI CHIUIE SUB SCÎNTEILE FOCULUI TROZNIND VESEL LA ÎNOPTAREA IUTE SUB A LUI PRIVIRE. SUB UN ACOPERIŞ MARE, PYTAGORA PRIVEŞTE LA O NOUĂ PIATRĂ, DEZVELITĂ PE O FAŢĂ. ALE EI SEMNE, INTALIATE PE MOALE, CITEŞTE, ACELE FOARTE ÎNALTE, SCITICE ÎMPODOBIRI , TRASATE (cu) O TRESTIE PRIN CRĂPARE FĂCUTĂ, SCRISE DEANDOASELEA ŞI ÎMPĂRŢITE ÎN IUDAICE VORBE DE A LOR ZILE DE VESELIRE .

 

TABLITA NR 5

 

 

SARCINA ORĂŞTIEI ZICEŢI ASTA DACILOR NOŞTRI: LĂSAŢI-VĂ ÎN VALE! ZIUA ÎN CARE OR PRINDE RĂDĂCINI CELE ÎN SCOCUL TOLOSULUI (templului rotund al) SOARELUI AL ROMANILOR, LOCUIŢI CU EI, ÎN DOSUL ARMATEI. STAŢI PITIŢI (pînă în) ZIUA IN CARE S-OR DUCE ÎNOT (“plutind pe apă”), CEI URMĂRIŢI DE NOI ŞI AZVÎRLIŢI-VĂ ASUPRA ACELA CARE PE JIU E ZĂRIT. CHEMAŢI DIN GURĂ PE ACEI AI NOŞTRI (care) VOR POSEDA A DACILOR NOŞTRI ÎMPUTERNICIRE + PETOSIO

 

TABLITA NR 6

 

 

ZICEŢI ASTA DACILOR NOŞTRI, TUTUROR CELOR PROROMANI SĂ OPREASCĂ TOŢI ACI, ÎN STĂPÎNIRILE DACILOR NOŞTRI: SUPUSU S-A SARMIGIETUZA SUB MARELE PREOT AL BOICIERILOR, SUB ASCULTAREA LUI DIEGI. ZEIŢEI PĂCII I SE FACE UN ALTAR LIPIT (de cel) AL ZEULUI RĂZBOIULUI. ÎMPUTERNICITU (l-au) PE DIEGI HILIARH AL CETĂŢII SURPATE.

 

TABLITA NR 7

 

 

LE-A PUS ÎN FAŢĂ (ridicat) O POFTIRE: SĂ VINĂ ACOLO UNDE ESTE DRUMUL; ÎN FUGĂ SĂ SE UNEASCĂ, PORNIND PE ACELE POTECI ALE PAJIŞTILOR MACEDONIEI, ÎN ÎNSĂŞI AI REGELUI FII POIENI; ÎN MERSUL OILOR, CU AI NOŞTRI, A RÎURILOR VADURI SĂ TREACĂ, ŞI SĂ CARE LA CULCUŞUL ĂLORA PĂMÎNT REAVĂN, NOUA RÎPĂ (cu sens probabil de val de pămînt) SĂ AŞTERNE, ŞI SĂ ÎMPLETEASCĂ O DUBLĂ ÎMPREJMUIRE DIN STEJARI SUBŢIRI TUNŞI, SOLID ŢESUŢI ÎMPREUNĂ CU STUF, SĂ PĂZEASCĂ AŞEZAREA AŞA PUSĂ, (ca să) POATĂ VIŢĂ DE VIE DA MARELUI FILIP, ĂL DE ÎNTUNECĂ (în sens de depăşeşte în strălucire) ZIUA (în amiaza) MARE. CHEAMĂ PE TOŢI SĂ SE ÎNTÎLNEASCĂ LA OSPĂŢ. AI SĂI FII LEGIUIŢI ŞI ROATA PIUEI PIAPTĂNĂ (textual, îndreaptă) PRODUSUL TUNSULUI OILOR SALE.

 

TABLITA NR 8

 

 

LA CHEMAREA VESTITULUI ZEUS – SUB AI NOPȚII OCHI, ACELE ȘAPTE LUNI – CEI DIN ORĂȘTIE PÎNDESC PE CEI DIN SIRMIUM.

 

TABLITA NR 9

 

 

BOEREBISTA, ÎNSOȚIT DE ÎNȚELEPTUL IUDEU (și) DE STĂPÎNITORUL SARMAȚILOR PURCED, ÎMPREUNĂ, SĂ ATACE BURDUFURILE GALILOR CE PLUTESC ÎN MIJLOC. BOEREBISTA SE RETRAGE DIN ORAȘ SĂ PURCEADĂ LA MAREA CETĂȚEA RINOE, ACI UNDE AU FOST TOCATE ÎN SARE TOATE (cele) PRĂDATE.

CETELOR GALILOR (ultimul cuvînt scris pe verticală).

Textul de sub figuri: IES, (în) MIEZ DE RĂZBOI, PATRU BĂRCI ÎMPODOBITE.+++

+ LA RÎU SE ÎNȘIRĂ SARMAȚII. — OȘTENII, MARI BARE FERECATE CU EI IAU, GEȚII

ORĂȘTENI. ++++–/// Pe verticală: K., prescurtare pentru Kotopol (“marele preot”) CIENEU.

 

TABLITA NR 10

 

 

S-AU RETRAS FOLOSIND VADUL SRIUMI, PE ACOLO UNDE E ORĂȘTIA OII. RĂMÎN ÎN LUNCA RÎULUI, PE UN DEAL ÎN GENUCLA, LA ALTARUL ZEULUI . A FOST PUSĂ A DOMNULUI (textual, a lui Stăpînu) INIMĂ LA APĂ, LÎNGĂ AL STĂPÎNIRII TURN, AȘEZAT ÎN SLUJIRE (“cult”) PESTE ODĂILE A MARILOR ÎNMORMÎNTAȚI, SUB TROFEUL GEȚILOR ORĂȘTENI ÎN SARMIGIETUZA.

 

TABLITA NR 11

 

 

DUC ȘI ȚĂRUȘEAZĂ, ÎN MIJLOCUL INELULUI PE AI NOȘTRI MIEI ORĂȘTENI. ÎN TOLOSUL SOARELUI PARTIZANII ROMANILOR SE RAD. ACU, VĂZÎNDU-NE ÎNCĂ DEZBINAȚI, O FAC PE ACEEA ORACOL, PE CEA MAI NOBILĂ DINTRE AI NOȘTRI ORĂȘTENI. ZISELE ZEULUI SÎNT DE EA ROSTITE PE GURĂ. ÎN ASTĂ ZI FACEM LEGĂMÎNT CU MÎNDRE SOȚII VENITE LA GENUCLA. ESTE INVESTIT REGE PUTERNICUL EGERIU, GET AL ORAȘULUI. SUPUN VALUL LOR DE APĂRARE MARILOR ORĂȘTENI, CAPI ÎN SARMIGIETUZA.

 

TABLITA NR 12

 

 

NOBILUL BOEREBISTA, STĂPÎN AL GEȚILOR ORĂȘTENI, ÎNSOȚIT DE ȘAISPREZECE CARE ACOPERITE, CAPTURATE DE MAREA SA ZI, VISEAZĂ SĂ EXTINDĂ ȚARA SA ÎN SPRE CEA DE NORD ALBIE (probabil brațul de Nord al Deltei Istrului). ÎNSOŢIT A FOST, AICI UNDE BOEREBISTA PE ZEUL TUAS ÎL DOBOARĂ, (de) ACEIA AI LUI CIENIU. SE RETRAG LA RÎU, ÎN CAPĂTUL TASILOULUI, GEȚII ORĂȘTENI. AȘEZAT PE LOC RĂMÎNE FIUL SĂU TEZEU.CINE SARE LA BOEREBISTA, ĂLUIA DATE SÎNT ȘAPTE MĂSURI DE ULEI NOU. ÎMPUTERNICIREA la SARMIGIETUZA a lui CIENEU ca M(are) P(reot).

 

TABLITA NR 13

 

 

AJUTOARE IUBITOARE ASCUT, LA REȘEDINȚA LUI BOEREBISTA, MARILE ARME FERECATE CU FIER ALE LUI. CIENEU STĂ PESTE LIMBILE FOCULUI SĂ PUNĂ, PESTE ĂI DE ACI UNDE, LA CASE, TOȚI ERAU DE PE JIU, CE A AMESTECAT, ȘI ZEUL ZA (ZEUS?) AL SOMNULUI (textual: al BOLII) ĂLORA, PE LOC, LE TRIMETE SOMNUL. APOI AJUTĂ SĂ ÎNȚARCE (textual, să strîngă în cerc), TOATE OILE LUI (care) ÎN MAREA RÎPĂ ERAU. ÎNARMEAZĂ PE AI SĂI ALEȘI. UDĂ, JERTFA SA. PREIA GRIJA STĂPÎNIRII SALE, UN RÎU DE SATE ÎN ȘIRAG CARE E VÎRÎT SUB APA PIETRELOR. SEAMĂNĂ ȘAPTE NOI TUIA PENTRU SCOARȚĂ, ÎN CERC (posibil în sens de în sanctuarul rotund), ȘI ZECE CHIUPURI DE STEJAR, (din) ĂLA (de) ESTE RĂSPÎNDIT ÎN MACEDONIA. MARELE PREOT CIENEU STĂPÎNITORUL BOEREBISTA

 

TABLITA NR 14

 

 

ÎNAPOIAT DE LA O ASCULTARE DE TRIBUT Α SLUJITORILOR SANCTUARULUI, MARELE ACELA (în sens presupus de om însemnat) POARTĂ LUI DIEGI JALBA . ÎNSEMNELE DE PROTECȚIE SÎNT DATE DE DAPIEGI STĂPÎNITORULUI ORAȘULUI Iiuopa(?) AL (din) ORĂȘTIE(I).

 

TABLITA NR 15

 

 

(Prin) POD CU TURNURI (se) UNIRĂ CU IULEO, (care) STĂPÎN E AL MĂGARILOR CU ȚINTE (“caiele”), ÎN MARELE RĂZBOI AL GEȚILOR DE PE MARELE JIU. SUB UȘĂ, LA CONTROL , STĂ, LA GEȚII ORĂȘENI, BOEREBISTA. ÎN BĂRCI AȘEAZĂ PE ORICINE DIN CÎMPIA AL ĂLUI FIU AL LUI CARE E ZĂLOG LA VEDERE , ȘI ÎI DĂ PRIZONIERI LUI IULIU. A FOST SUPUS ȘI ZEUL DONET ȘI TOATE DE EL ȚINÎND TURME, DE SUIE LIMBILE FOCURILOR (să cheme) LA ARME, ȘI CĂLĂTOREȘTE (sau “pledează”) BOEREBISTA LA REGELE ăăă O ă- . JUDECĂTORII MARELUI ZAMOLXIS ACOLO ÎN CINSTIRE SÎNT, CA SĂ ORGANIZEZE O ORĂȘTIE GETĂ DE A UNEI DE A NISETULUI GURI, PATRIE A LUI ……

 

TABLITA NR 16

 

 

DECEBAL, ÎN SLUJIREA (“grija”) ARMATEI DACE CE O A (con)DUS-O, ESTE AȘEZAT SĂ PUTREZEASCĂ SUB SARMIGIETUZA, ACI UNDE EL A DEPUS SUFLET SĂ STĂVILEASCĂ ARMATA PROROMANILOR

 

TABLITA NR 18

 

 

ÎNTREGESC ZESTREA MARICĂI CU CÎMPUL (care) SĂ FIE IEȘIRE PE AȘEZAREA ÎNSOȚIND PĂMÎNTUL SOCRULUI, DAT FIULUI MEU ÎN AL SATULUI CAP DE ACI, SUB ORĂȘTIOARA LUI FUSCUS.

 

TABLITA NR 20

 

 

BOEREBISTA DIN OCHI UȘA BASTARNILOR PĂZEȘTE ÎN TIMP CE SOȚIA SA, GĂTITĂ DE (“cu”) O NĂFRAMĂ ÎN FOLOSIRE LA ROMA, ZEULUI CIETA, ÎNGRĂDIT ÎN ALTAR, SE ROAGĂ.

 

TABLITA NR 21

 

 

 

(1). MARELE DRUM PAVAT LA VALUL DE APĂRARE A ORĂȘTIEI.

(2). MARELE DRUM PAVAT LA ZIDUL ORĂȘTIEI.

(3). MARELE DRUM PAVAT (spre) APA ORĂȘTIEI.

(4). MARELE DRUM PAVAT TĂIAT (poate, în trepte) LA APA GEȚILOR (Sargeția).

(5). MARELE DRUM PAVAT TĂIAT LA (către) CĂPÂLNA

(6). MARELE DRUM PAVAT TĂIAT (poate, în trepte), DUCÎND LA SANCTUARUL ORĂȘTIEI.

(7). VÎRFUL ÎNALT AL SARMI(se)GETUZEI ÎN TOATE CE LE ARE MARI DRUMURI PAVATE.

(8). STĂPÎNITORUL BOEREBISTA LA POARTA PĂZITĂ CU APĂ DE ESTE LA APUS, CHIAMĂ

(“sună tare”) DIN SURLĂ pe PRIETENUL ÎN (din) TURNUL MARE AL SARMISEGETUZEI.

 

TABLITA NR 22

 

 

DECEBAL ZEILOR CERE (“pe zei îi întreabă”), CEEA CE VA FI FOST STABILIT SĂ FIE. DECEBAL SUPUSU S-A LUI DIEGI. ACELA, SUB PACEA LUI DIEGI ÎNSUȘI, AL LUI CAP (în) SPAȚIUL ALOR SĂI CÎINI – DRAGI TUTUROR DACILOR – ÎN POM ÎL AȘEAZĂ.

 

TABLITA NR 23

 

 

DROMIHETE DĂ, SUB PAZĂ, TRUPURILE CARE ÎNGROPATE AU FOST DE LISIMAH ÎN VRERE DE ÎNMORMÎNTARE LA CĂPÎLNA. EL ÎNSUȘI, LA “CHIMA” , AJUTĂ SĂ UNEASCĂ A JIULUI ALBIE LA (“cu”) APELE PUȚULUI AMENAJAT CARE, DE ANI, ADUNĂ ROPOTELE APELOR DE PLOAIE , SCOASĂ CU GĂLEATA DE ACEIA DE PE RÎPA JOASĂ.

 

TABLITA NR 25

 

 

MARELE CAIUS ANTONIUS, MAI MARELE GENERALILOR ROMANI, ÎNSOȚIT DE REGELE BASTARNILOR, SE RETRAGE DIN ORAȘUL NOU (sau nostru). REGELE ÎNCETINEȘTE LA OCHIUL FUNIEI ORAȘULUI ȘI, ÎN TUMULT, TAIE FUNIA PORȚII PROTEJATĂ CU APĂ A O(rașului) G(eților) S(ciți). ROMANII, ÎNCĂ RISIPIȚI (sau rămași în urmă), SE LOVESC DE EA. — BOEREBISTA, FIDEL ACELOR MUNTENI AI SĂI , CETELE SALE (le) STRÎNGE ȘI ÎΝΗΑΜΑ (“leagă”) ÎN CÎMP PE ĂIA CE SAR (“trec”), ÎN ȘASE LOCURI, DINCOLO DE MARELE RÎU. ARMATELE ROMANILOR, LA PĂMÎNT ÎNSEMNELE PLEACĂ, 110 DRAPELE, 1300 SE DAU LUI ÎNSUȘI BOEREBISTA. ÎN FAPT, REGELE ARMATEI 50 CIUNGI TAIE (textual, “oprează”), 400 LA RĂZOR (posibil “ucide”, mai probabil “expulzează), 90 DE STEAGURI ÎN SALA MARE EXPUNE, LA RÎSUL ȚĂRII. – ROMANII AȘEZAȚI ÎN A LUI ÎNCUVINȚARE, PRIND A RĂMÎNE ÎN ALE LOR ÎNVOIRI.

AU FOST FĂCUȚI PRIZONIERI CEI ÎN ZIDURI. PE NOBILUL TICU, STĂPÎNITORUL BOEREBISTA SUB JII ÎL LASĂ SĂ STEA (sau, “rămas”) AICI, ȘI A ÎMPUTERNICIT ÎN LOCUL ACELUIA, ÎN SPIRIT (de respect) FILIAL FAȚĂ DE MARELE PREOT, PE MARELE PAZNIC AL TEMNIȚEI PUTERNICULUI CELT (textual, marele boiu), ÎN SUPUNEREA LUI, (a) M(arelui preot) CENEU, ÎN SARMISEGETUZA. — RĂZBOIUL – ROM(anilor) – BAS(tarnilor) – GEȚILOR ORĂȘTENI – ă -.

 

ÎN RĂZBOIUL DIN IULIE (sau: În război, Iulu..), REGELE TAIE OCHIUL FUNIEI PORȚII DACE PROTEJATĂ CU APĂ (a) O(răștiei) G(eților) S(ciți).

 

TABLITA NR 28

 

 

ARMELE DACE SÎNT DE ROMANI DUSE CU EI. VOR FI FĂCUȚI BUZDUGĂNARI ACEIA CARE AU FOST VITEJI. OILE SÎNT STRÎNSE (textual,”cirezite“) CU TINERII PENTRU CA CEI CHEMAȚI (textual, porunciți) SĂ PREGĂTEASCĂ CAȘUL CU ARMATA DACĂ.

Textul din cartuș, sub figură: cu ipoteticul sens: DUCERE SOLEMNĂ (“solemnă” prin sufixul OY), LA PARUL SĂU A CAPULUI LUI DECEBAL. SOSIREA CAVALERULUI.

DECEBAL, LA PĂMÎNT, BLESTEAMĂ PE ÎNSOŢITORII LUI DIEGI, PROROMANII ÎNOBILAȚI. ÎȘI TAIE, CU SPATELE AȘEZAT, GÎTLEJUL. DIN SARMISEGETUZA, DECEBAL, PE ASCUNS (textual, prin spate), A IEȘIT SĂ SE DUCĂ, PE MUREȘ, LA CĂPÎLNA.

UNDE (“cînd”) TISA (specie de arbore) DA BOABE (textual, ouă), DIEGI, CARELE A FOST STĂPÎN PESTE ORĂȘTIE, PRIN SPATE (“prin trădare”, sau “pe ascuns”) A PUS O COROANĂ PESTE RĂZBOI.

 

TABLITA NR 31

 

 

A DOUA ZI, STĂPÎNITORUL S-A RIDICAT (“a suit”) LA GEȚII ORĂȘTIEI. SE APROPIE DE ĂIA

PRIN OCHIUL (cu sens probabil de “intrarea“) DIN DOS, CA SĂ DEA OCOL LA NOUĂ ASEMĂNĂTOARE PANOURI, PUSE RIDICAT (“în poziția lor de sus”), ÎNĂLȚATE SUB (prin) ACȚIUNEA (în sens de “greutatea“) PĂMÎNTULUI. SACRIFICĂ JERTFELE CUVENITE LA STATORNICIRE (mai aproape de text, “împămîntenire“). FOLOSEȘTE, (pentru ca) RAȚELE SĂ (le) DECAPITEZE, TONUL-CUȚIT (?). ULIȚA IEPELOR FOLOSIND, STRUGURI A ADUS BOEREBISTA. STĂPÎNITORUL RIDICĂ (în sens probabil de clădeşte sau întăreşte”) ORĂȘTIA GEȚILOR

 

TABLITA NR 35

 

 

DE ÎNVĂȚAT CUVÎNT CU CUVÎNT : PETOSO, CU GEȚII ORĂȘTENI DIN TELOLCO, ÎN REGATUL AI LUI AZER FII – A ACELUIA CE O (avut) A PLECARE LA ZEUL ZEUS – SĂ FIE, UNDE LEGE SĂ PUNĂ PESTE GEȚII ORĂȘTENI. ÎMPUTERNICIȚI (să fie) AI SĂI PÎRCĂLABI, FOARTE RĂZLEȚIȚI ÎNCĂ LA MARELE NOD AL RĂZBOIULUI, ÎN SERVICIU (textual, ingrijire) LA TOATE PORȚILE PĂZITE ALE SUPUȘENIEI GETE. E(l însăși) M(arele) DAPIEGI; E(l însuși) M(arele) ZOIRASE : MARELE PREOT AL MĂRIȚILOR GRECI. LA EXTREMITATEA DELTEI MARELUI JIU, ACI UNDE NIPEUL VARSĂ APELE ALEA NĂSCUTE DIN PILONII

DEGETE DE PICIOR AL MARELUI ZEUS. ACOLO M-AM NĂSCUT.

 

TABLITA NR 39

 

 

APOI MĂRGINAȘII SE AȘEAZĂ LA MIJLOC, ÎN ZONA SINOE AL FOARTE MARELUI CIENEU, TOȚI (sau, poate, tot) ÎN A LUI CIENEU GARANȚIE DE PROTECȚIE (pentru) EI. SE MOLCOMEȘTE (stagnează) RĂZBOIUL AICI ȘI DELEAGĂ PE MĂRITUL LORO ÎN PANONIA SĂ CATE SĂ TOCMEASCĂ (textual, cîntărească) PENTRU EI MOȘTENIREA A GEȚILOR ORĂȘTENI. ZEUL RĂZBOIULUI ASALTEAZĂ PE REGE, MUNCEȘTE (pe) H(iliarhii) JIILOR ȘI PE FIUL OSTATEC (textual, garanție, în sens probabil de zălog) AL STĂPÎNITORULUI M. MARELE PREOT CENEU ÎN SARMISEGETUZA

 

TABLITA NR 40

 

 

DE ÎNVĂȚAT (poate “de ținut minte“): S(tăpînitorul), PUTERNICUL COSENDO SĂ CAUTE LA TOȚI ZECE PROROMANII SĂI, RETRAȘI ÎN NISIPURI, ÎN MIJLOCUL STUFULUI TARE, PE ACEIA CARE AICI AU IRUMPT DE ZIUA TURNULUI (sau a TAURULUI?) JIULUI. CINE L-A POFTIT LA SARMATUL ZEU AL IAZIGILOR, ALEARGĂ ACUM LA UMO, ÎN SANCTUAR, SĂ TREACĂ DIN NOU ACASĂ. GĂSEȘTE CĂ MALURILE SÎNT ALE ALOR NOȘTRI. IAZIGII SARMAȚI, DUPĂ CE AU ÎNCHIRIAT (“cumpărat”) ALIANȚA PUTERNICULUI RADU TREI (“al treilea”) CÎȘTIGĂ (“ajung”) PE PĂMÎNTURILE IAZIGILOR SARMAȚI. STRĂPUNG LA PROROMANI SUB PUTERNICUL COSENDO. SÎNT NETEZITE CREȘTETELE ACELORA. CINE L-A POFTIT LA OSPĂȚUL ZEILOR, SUB NUCUL SĂU POPOSEȘTE ȘI, ÎNCĂ ÎMBRĂȚIȘÎND DIN OCHI PROROMANII SĂI, PURCEDE PE POTECA CATÎRILOR LA RÎU, LA ÎMPUTERNICIRE ÎN G(enucla de) V(îrf) Î(nalt).

 

TABLITA NR 42

 

 

DUPĂ CE CAPĂTUL RĂZBOIULUI A FOST ATUNCI STRIGAT PRIN GLAS ARMATEI DIN ORAȘUL SIRMIUM, DROMIHETE, ÎNROȘIT (în sens probabil de însîngerat), TOTUȘI VIU, OBLOJEȘTE CU IZMĂ RANA CĂPĂTATĂ (textual, întîmplată) PE JIU DE SĂGEATA ARZÎNDĂ, DIN OS DE CAPRĂ.

Pe figură, în cartuș, în locul în care, firesc, ar fi fost reprezentată poarta orașului, textul: POARTA PROTEJATĂ CU APĂ A ORAȘULUI GEȚILOR SCIȚI.

Jos, pe toată lățimea plăcii: CA SĂ FIE LA SARMISEGETUZA MĂRTURIE.

 

TABLITA NR 52

 

 

GEȚII ISTRULUI SE RETRAG SUB (cel) DE EI ÎNȘIȘI GENEREAT SPAȚIU, PE ACOLO UNDE STĂPÎNUL ORĂȘTIEI ARMEAZĂ (“amenajează”) AL MARELUI RÎU PORT (textual, radă), ÎNAPOIA DEALULUI (“acropolei”?) ÎN GENUCLA, ÎNAPOIA VIILOR CARE DAU ZEIASCA ZEAMĂ LUATĂ GHIRLANDELOR (“ciorchinelor”) NOI. STĂPÎNUL, PRIN SPATE, SUIE ÎNJEPATUL (“cu jepi/jnepenit”) MUNTE CU PAZNICUL LUI (“acestuia”) ÎN SERVICIUL (“îngrijirea”) GÎTLEJULUI (“canal de acces în port”). PESTE MARII ÎNMORMÎNTAȚI AI ORĂȘTIEI SE AFLĂ DOUĂ SUTE DIN ACEI GEȚI (pe care) IURASE I-A LUAT. ÎN VÎRFUL ÎNALT AL GENUCLEI SE AFLĂ MARELE PREOT CENIU (Deceneu) ȘI ȚINE FLACĂRĂ DE VEGHE (“de opaiț”?) INIMII ISTRIENILOR (“dunărenilor”) ΜUIΑΤĂ IΝ ΑPΑ DΕ ΑPΑRΑRΕ Α PORŢII.

 

TABLITA NR 58

 

 

TROFEU (poate în sens de “recompensă“) STĂPÎNITORUL ORĂȘTIEI DĂ (dăruieşte) ĂLUIA SARMIZ (sau Sarmizo) PENTRU PAZA PUSĂ LUI : S(tăpînitorul). M(are preot). N(obilul) BOEREBISTA * · SARMIZ BAZILEUL · TRACIILOR ·· STRAJA ORĂȘTIEI ·Χ· ·· BAZILEUL MOLISEIU

 

TABLITA NR 62

 

 

AI SĂI MĂGARI ȘI ALE SALE SUPERBE IEPE ȘI TOȚI CAII SĂI I-AU LUAT LUI BOEREBISTA. ACU, STĂPÎN AL IEPELOR, E UN HILIARH DE DOUĂ ZECI ȘI UNU (de ani). LA IEȘIREA ACELORA MÎNAȚI DE FRICA NIMICIRII, PE O TERASĂ ROTUNDĂ ȘI PUȚINĂ (mică), A FOST SUPUS ȘI DAPIEGI. LUI ZURASE (Ziraxes), FIUL (poate nepotul, sau doar finul) SĂU I-A LUAT GENUCLA. L-A DAT PE ACELA SĂ FIE VIU CÎND (probabil “atîta timp cît”) FOLOSEȘTE (“stă în”) TURNUL LUI BOEREBISTA ÎNSUȘI. OROLES ÎNSOȚIT DE H(iliarhii) ZAPIU, BERIUSU, CARPODU, MONGAIU, PORNESC ÎN URMA (“urmărirea”) LUI BOEREBISTA. DAU DE ACESTA ÎN UȘA SANCTUARULUI DIN VÎRFUL ÎNALT AL SARMISEGETUZEI. STĂPÎNIREA (posibil, în sens de puterea) LUI BOEREBISTA ESTE STĂVILITĂ. EGALII SĂI RĂSCULAȚI AU LUAT A SA

STĂPÎNIRE.

 

TABLITA NR 65

 

 

DECEBAL ACASĂ SE ÎNTOARCE DE LA CETE (în sens de oaste) ȘI DE LA RĂZBOIRE ȘI DE LA DAREA DE ÎNALTE PORUNCI ÎN TABERE, ÎNSOȚIT DE TOVARĂȘII SĂI. PRO-ROMANII ÎL SURPRIND ZĂCÎND LA IEȘIREA DIN SARMISEGETUZA. A FOST LUAT AL SĂU CAP. PESTE DACII LUI, ACEIA CARE CA PE UN REGE (“regește”) L-AU PREȚUIT PE CEL CE FUSESE PRINS, AU ÎMPUTERNICIT, DIN NOU, MARE PREOT AL BOICERILOR (pe) H(iliarhul) DIEGI.

 

 

TABLITA NR 69

 

 

COTZO SE ÎNTOARCE CU ALE LUI PRĂZI. EL, LA RÎNDUL SĂU (sau, de asemena), ESTE ATACAT DE ROMANI LA TRECEREA VADULUI, ACI UNDE SE LĂRGEȘTE ISTRUL ÎNAPOI DE OCHIUL (bucla) ÎN (din) NOUA PANONIE, ACI UNDE APELE NU FIERB. = G(eți) O(rășteni) SE LUPTĂ ÎN SÎNGELE ROMANILOR. SE SUIE (textual, se ridică) ÎN LOTCI. RĂPUS A FOST COTIZO. FIUL SĂU, RĂNIT DE O SULIȚĂ LA PICIOR, ÎI IA PE ACEIA CE SE ÎNTORC LA SARMIGIETUZA, DINTRE CARE (textual, de unde) FU (sau a fost) CĂUTAT (“îngrijit”) CONȘTIINCIOS DE KALISTEIOS. * COTIZO ÎN PAT ZACE. EL E RĂPUS. CLĂDITE (textual, așezate) SÎNT DOUĂ ÎNALTE ALTARE. INIMA SA PE DAVĂ AU AȘEZAT-O ÎN SULIȚĂ PENTRU CA ORĂȘTIA LOR SĂ SE RIDICE PE MUREȘ.

 

TABLITA NR 72

 

 

PESTE DIN ORĂȘTIA GEȚILOR STRĂMOȘI AI ALOR MEI, COSENDO FUMEGĂ RĂȘINI ÎN

TIMP CE RĂMÎNE AICI ÎN MÎNIE. DIN CASTELUL ZEULUI DE E ÎN DREPT AICIA, ÎNTEMEIAZĂ O ATOATE IA (în sens probabil de “vămuire“) AȘEZARE ÎNTĂRITĂ, TRIBUT SĂ IA. ÎI ADĂPOSTEȘTE ÎN MOD RAPID (“iute”) PE FIII RETRAȘI, RĂMAȘI (textual, stați) UMILI ZEULUI STRĂMOȘILOR SUB MAREA VOASTRĂ POIANĂ CE E ÎN RETRAGEREA NOUĂ. ZUREU IESE ÎN ISCOADĂ (textual, estimare) ȘI STĂ PE TERASA ZEULUI STRĂMOȘILOR ALOR TĂI. PESTE, ÎN ONOARE ȘI FOLOS LUI, ESTE PUS COTISONIU, ZID ȘI STĂPÎNITOR GEȚILOR ORĂȘTENI, ÎMPUTERNICIT (înscăunat) ÎN KO(topolia) DOCIOI.

 

TABLITA NR 76

 

 

STĂPÎNITORUL BAZORIU (poate poreclă cu sens de “din josul rîului“), SUB LOCUL DE PAZĂ, ÎNSETAT, BOLEŞTE CU DIAREE (sau cu furie), RETRAS ÎN RÎPĂ. ÎN MERS LA AI SĂI FU, AICI, AMĂGIT EL ÎNSUŞI ÎN RĂSCRUCEA SPRE LUPTA DE DUPĂ MUANO. PAZA NISIPURILOR SE A APROPIAT DESTUL CA SĂ-L APUCE DE LA SPATE ŞI, SUB IMPERIUL SPAIMEI, SĂ-L CUFUNDE ÎN ISTRU CU DATUL ALOR SALE SEMNE, PE TĂCUTE, LUI OCHEANOS. MULTELE CAPTURI ALE SALE, TOATE SCUFUNDATE AU FOST. MERSUL LUI DIUMUN ERA ŞONTÎC. HORCĂIA SÎNGE, CULCAT SUB ADĂPOST, ŞI STĂPÎNUL SĂU, BAZORIU, DIN LUME S-A RETRAS (prin) CANALUL ISTRULUI ÎN PAZA CU APĂ (“şanţul”).

 

TABLITA NR 79

 

 

MARELE SOARE DE MAI, CEL CARE FRUMOASE SPICE SUB EL CREŞTE, A DAT DE ASEMENEA ŞI MOI FIRE (înalte pînă) LA GENUNCHIUL MĂGARULUI. ÎN ACELE ZILE DE IUNIE MARELE SEAMĂN (sau următor) AL MARELUI JIU, SIRETUL, CARELE ESTE GÎTUIT DE ALE SALE ÎNDOITURI, FIIND LĂŢIT ŞI MULT CRESCUT ACIIA, S-A UNIT CU LANURILE DE GRÎU CÎT SULIŢA. ÎN PORT, TINERII GENUCLEI NOI FIRE (de in sau de cînepă) LA IEŞIREA LUI, SUB O SALCIE, MOAIE. MĂGARII, LA INSULĂ, ZĂDĂRÎŢI DE GEŢI, RAG DE SÎNT RĂVĂŞITE (amestecate) STEAGURILE (sau ordinele militare). SCOT PE BOT ASTFEL DE

GUIŢĂRI (încît) CHIAR BUZDUGĂNARII IES DIN ORDINE. SÎNT IZOLATE ZECE IEPE LA PĂSCUT, ÎN CÎMPURILE NOBILILOR, ÎN DORINŢA (textual, în setea) DE A FI MONTATE (“prăsite”, textual, lucrate). ZOIRASE SE DĂ LA SCIŢI. AU PORNIT (textual, purces) ĂIA DINTR-O PATRIE (“stăpînire paternă”) A LUI LORO. IAU CU EI ŞI 3912 SARMAŢI SCIŢI, ÎNSOŢIŢI ŞI DE HILIARHUL LORO. ÎN GRABĂ BOII SE SUPUN.

Jos, în stînga: MAREA CUVÎNTARE (a) LUI + E(l însuÕi) + S(tăpînitorul) + MĂREŢUL DAPIEGIU AL GEŢILOR ORĂŞTENI. DAPIEGI, STĂPÎN AL GENUCLEI.

În cartuşul central: VÎRFUL ÎNALT (“acropola”) AL GENUCLEI. ÎMPUTERNICIREA

(“înscăunarea” sau “investirea”) LUI ARISTOTIEU, MACEDONEANUL.

În dreapta, jos: HILIARHUL SCIŢILOR SARMAŢI.

 

TABLITA NR 79

 

 

ÎNCĂ LA RÎU, SUB TURNUL CASTELULUI, EL ESTE ÎN CONTACT CU FALANGA. AI SĂI PUN UMĂRUL (îl sprijină) LA VADUL APEI. RĂZBOIUL ESTE SEMNALAT PRIN FLAMURI ŞI ÎN ÎNĂBUŞEALĂ SE DUELEAZĂ ARMATELE. SE RETRAG SPRE SPATE AMBELE ARMATE, ȘI GEȚII ORĂȘTENI SE TÎRĂSC PÎNĂ ÎN NISIPURILE ALEA DE I-AU REVENIT LUI EL ÎNSUȘI CIENEU. EL A ÎNTEMEIAT PORTUL GENUCLEI LA VĂRSAREA TOCIOAREI ȘI, DEOARECE ĂLA A CĂZUT ÎN ȚINUTUL DE E AL GEȚILOR ORĂȘTENI, DIN NOU FU ALES CIENEU DE A DA ( ca să dea) NOUĂ AȘEZARE ZEULUI STRĂMOȘILOR.

 

TABLITA NR 80

 

 

N(obilul) S(tăpînitor) DECEBAL, DE UN AN DE E MAI MARELE ĂLORA, PRIMEȘTE PE MAI MARII NOBILILOR DEDICAȚI CELOR ALE DACILOR (“intereselor” sau “voinței” dacilor) ȘI E ÎNSOȚIT PE JII

DE ZECE ȘI DE MARELE PREOT AL BOICERILOR. A DOUA ZI CE SUB JIU SÎNT (sau au fost), FACE

(sau făcu) CHEMARE PRIN SURLE LA ÎNCHINARE (către) CEI ÎNDOIȚI (“în dubiu”), ACEIA PE CARE

ROMANII ÎMPOTRIVA HAMULUI (“jugului, obligației”) SUPUNERII AȘEZĂRILOR ÎNTĂRITE ÎI RIDICĂ (textual, îi opune). S(tăpînitorul) DECEBAL PORNIND CU ĂI ZECE CEI MAI MARI GEȚI, LUI ALIAȚI, A AȘEZAT TABĂRA ÎN GRÎU. ARMATA DACILOR, ALOR SĂI LE VINE ÎMPOTRIVĂ. SE RETRAGE (textual, se sustrage) EL ÎNSUȘI DIN CÎMPIE (sau regat), MERGÎND LA PRIETENII DIN SARMIGIETUZA. FACE STRIGARE LA DACI CĂ AI LOR HILIARHI INOFENSIVI AU FOST FĂCUȚI. DIN VÎRFUL ÎNALT NICI UNUL PE CALEA ÎN (sau, de) RĂZBOI (nu) A IEȘIT.

 

TABLITA NR 92

 

 

 

PUTERNICUL BAZILEU ADUS GEȚILOR ORĂȘTENI RIDICĂ PE RÎUL CELOR (? CINCI STĂPÎNI ?), UN TROFEU DESPRE SARMISEGETUZA ȘI AUDE PE TOȚI NOII DĂRUIȚI (cu stăpîniri?) DESPRE ASTFEL DE FAPTE (pe care) LUI (i le) PROMIT. TAIE, SUB PUTERNICĂ SUPRAVEGHERE, FOSTUL (sau falsul) TROFEU AL ORĂȘTIEI ÎN SOLUL (“patul”) RÎULUI DE ACASĂ ȘI LUĂ MARI ARME DE FIER. ÎL SURPRIND PE EL ĂIA DIN DOMENIUL PARULUI DEZALINIAT. SE RETRAGE (spre) CASĂ. SURPRINDE TURMELE LUI BENUDO, MARE OȘTEAN. DE DOUĂ ORI MARELE PREOT ÎL RIDICĂ PE LORO, ȘI GEȚII ORĂȘTENI ÎL

ÎNSCĂUNEAZĂ ÎN SARMISEGETUZA PE BAZILEUL ADUS. PUTERNIC (poate “cu forța”) ESTE ÎNSCĂUNAT DE DOUĂ ORI LA MARELE PREOT AL BOICERILOR (și) LA ÎNSEMNELE DATE LUI ÎN AL ALTARULUI (sau templului) PRIDVOR DE EL ÎNSUȘI MARELE CIENEU.

 

TABLITA NR 94

 

 

DECEBAL, ÎNSOȚIT DE MARII OȘTENI AI DACILOR, A CHEMAT ÎNAPOI LA JUDECATĂ PE NOBILII RĂZVRĂTIȚI ÎMPOTRIVA REGELUI DACILOR, (cei) CARE CU DUȘMĂNIE HRĂNESC MĂGARUL ZEULUI RĂZBOIULUI PÎNĂ ÎN NEAMUL DIN A LUI ÎNSUȘI TABĂRĂ. PE VEZINA H(iliarhul) DIEGI CHEMÎNDU-L LA JUDECATĂ, PROTECTOR AL SOLIEI PROROMANILOR STĂPÎNITORUL DECEBAL, PURTĂTORUL FLAMUREI LUPTĂTORILOR CU BUZDUGANE, VA FI. – MARELE PREOT AL BOICERILOR – M(arele preot) AL GOLFULUI SINOE, REGE AL CELOR 1000 DIN GENUCLA.

Sub figuri: VÎRFUL ÎNALT AL SARMISEGETUZEI – S(?) –M- și siglele E-MD- și E-KIRIU

 

TABLITA NR 96

 

 

STĂPÎNITORUL DECEBAL SE ÎNTURNĂ (“înapoiază”) ȘI POARTĂ ZECE (ȘI) UNU (“unsprezece”) ÎNSEMNE DE ALIANȚĂ (“protecție“?) LA ROMANII SĂI, ÎNCHINAȚI ÎN GENUNCHI, LA CĂPÎLNA. ÎN ACEA ZI (în care) ĂLORA ÎNSEMNELE DE ALIANȚĂ (au fost) DATE ÎN GAJ (de protecție), STĂPÎNUL ACELORA SE ÎNDREAPTĂ ÎN SPRE FUMUL (pe care) TROFEUL LUI MITRA ÎL LASĂ (în sens de ridică). S(tăpînitorul) D(ecebal), ÎNCĂ CU COIF, ÎN APA LUI ZAMOLXIS-FĂURAR (sau “de fier“) PÎNĂ LA UMERI SE CUFUNDĂ. RĂZBOIUL A OCUPAT (“mobilizat“) PE MAI MARII LA ARMATĂ. + DOUĂ ZILE MAI TÎRZIU, LA SARMIGIETUZA, NOBILUL A-TOT STĂPÎNITORUL DECEBAL A ÎMPUTERNICIT (“investit sau înscăunat“) PE MARELE PREOT AL BOICERILOR ÎN PARTEA CEA MAI MICĂ A PIEȚII DE VÎRF ÎNALT A M(arii) S(armigietuza).

 

TABLITA NR 98

 

 

DECEBAL ÎNTOARCE (în sens de înapoiază) JIUL DIN CÎMPIE (sau, poate, al pămîntenilor) LUI ĂL MAI BUN (în sens probabil de căpeteniei) PESTE ALIANȚA DACĂ (cea) AȘEZATĂ CU SPATELE (“împotrivită”, sau “negînd autoritatea“) CETĂȚII SARMIGIETUZA, PREOTEASA REGATULUI (Acesta fiind ), SINGURUL MOTIV ÎN SLUJBA ZEULUI RĂZBOIULUI. OPRITĂ ESTE CEARTA (“stinsă e pricina“).

 

TABLITA NR 106

 

 

 

OROLES SUIE ȘI ORGANIZEAZĂ PAZA OILOR SALE DIN NISIPURI. DE SILĂ (“ne-avînd încotro”) A LUAT ȘEF (textual, “pe cel mai bun“) ÎNCĂ (“cu toate că”) BASTARN CĂ ERA. ÎNSCRIE (“înrolează”) PE ACEIA CU STĂPÎNIREA (“calificare”) CERUTĂ PRINTRE MACEDONENII SĂI. RECUNOSCUȚI (fiind) CU STĂPÎNIREA CERUTĂ, AU FOST CUIBĂRIȚI ÎN MIJLOCUL PIETRELOR. OROLES, SIGUR CU (“de”) CALIFICAREA PAZEI, MERGE ÎN ÎNTÎLNIREA (“tîrgul” de la) VAD CA SĂ LEGE (“recruteze” sau “tocmească”) DE LA BASTARNI PE ACEIA DESTUL DE ÎNZESTRAȚI CU PRICEPERE (la) PAZĂ.

 

TABLITA NR 107

 

 

TACI ȘI ODIHNEȘTE SOȚIE (care) AI DAT ACEI ÎNALȚI FII. LA A SA ÎNMORMÎN-TARE

JERTFA IEPEI (sau iapa de jertfă) EL A PREGĂTIT CA SĂ RIDICE MALURILE DRUMULUI DE PAZĂ. AICI, STELA ASTA ACIA O DĂINUI, PE HOTARUL TISEI, ȘI VA ÎNDEMNA LA PACE PE AI SĂI ȘI PE FIII EI AEVEA (în fapt sau, poate, în veci). A ȘTIUT SĂ RĂSUCEASCĂ FIRUL ÎN ACEL FEL ÎN OBICEI PE DRUMUL DE PAZĂ, ÎN LUNGUL A ZECE DIN ANII EI (în care) CU DRAGOSTE L-A ȚINUT PE XTARETOS.

 

TABLITA NR 108

 

 

MICUL STĂPÎN AL HAMURILOR, MAIORUL PAZEI ȘI SORA – NĂSCUTĂ DINTR-O ALBANEZĂ STIRPE – CU CĂPETENIA ALUI NOSTRU SCOC (apeduct către) MĂREȚUL REFUGIU AL CULMILOR, LA PAZĂ SE DESFĂȘOARĂ. ÎI FĂCURĂ ATÎTEA HULELI ÎNSUȘI MARELUI RADU PÎNĂ (îşi) IA OILE CU MIEI MARI LA TĂMAȘ ȘI LASĂ SUB ARȘIȚĂ OILE SURE, CU ALE LOR CULCUȘURI, PE O PĂȘUNE MACEDONEANĂ. CA O PATĂ ÎNTUNECATĂȘED OILE ISTRIENILOR (i.e. dunărenilor) ÎN LIPSURI (textual, dorințe). DE DOUĂ ORI SARMIZO A DAT DE RUGĂ STRIGĂT (textual, ecou) CELOR DIN ORĂȘTIE CA FIII DISPERSAȚI ASINII MARI AI PAZEI SARMIEI SĂ-I FOLOSEASCĂ.

 

TABLITA NR 111

 

 

LISIMAH, ÎN EXERCIȚIU DE UTILIZARE A FLAMURILOR, DIN GURĂ FALANGA SA O MANEVREAZĂ (textual “o frămîntă”) ÎN FUGĂ (în fuga oștenilor) DUPĂ UN MAI MARE AL LOR 2000 (?). ZĂRIND O DESPĂDURIRE PORNEȘTE SĂ DEA NĂVALĂ, CU SĂLBĂTICIE, ACI UNDE AI NOȘTRI STAU TUPILAȚI ÎNTR-O MARE TURMĂ DE OI A LOR, 4000 (la număr), ÎN MOMEALĂ, SUB RÎPĂ, ȘI CADE PRINS DE O PEȘTERĂ A LOCULUI ȘI DE AI LUI DROMIXETE CĂCIULAȚI (“oșteni de frunte”) ADUȘI PE RÎND (“unul după altul”) ACOLO, ÎN TAINĂ, FOLOSIND RÎPA.

 

TABLITA NR 115

 

 

LUI OROLES S-AU MAI DAT ȘI DOGARI, CU DORINȚA SĂ ASCULTE LĂUTĂ ȘI SCRIPCĂ. AU FOST ÎN ZECE ALERGĂRI (în zece rînduri) ÎN PEȚIREA (posibil cerere de resti-tuire a) TRUPURILOR ALOR NOȘTRI LA COMPONO. EL I-A OPRIT SĂ SE AMESTECE CU LĂNCIERII LA PÎNDĂ ȘI SĂ ÎNCAIERE (textual, să se ia la pumni cu) GRUPUL (textual, leatul) MAREI DIN MACEDONIA. (Din) PĂZILE CARE ÎNCONJOARĂ VÎRFUL ÎNALT EL A LUAT (sau ia) O SUTĂ DE BRITOLAGI DIN ARRUBIUM ȘI ÎI ÎMPĂMÎNTENEȘTE LA APA TULBURE A BASTARNILOR. În caractere mai mici, în stînga peceții, cuvinte prescurtate cu sens nedeslușit. În dreapta peceții și, în continuare, pe ultimul rînd: (Pe) ZEUL RĂZBOIULUI PAZA CULMILOR (îl) SCOT (în) VÎRFUL ÎNALTULUI TURN DE VEGHE, SĂ VADĂ, DE JUR ÎMPREJUR, TOT (sau să fie văzut de toţi).

 

TABLITA NR 117

 

 

SARGEȚIA MACINĂ (ai celor) DIN ORĂȘTIE SACI CU GRÎNE. OBADA, CONSTRUITĂ DIN BUCĂȚI ALĂTURATE (prinse în) CUIE, ESTE STRĂPUNSĂ DE O OSIE. ACEEA (i.e. obada, într-o) TĂIETURĂ SĂPATĂ ÎNECATĂ (în sens probabil de alimentată cu apă) ESTE ÎN ORĂȘTIOARA MARELUI PREOT CENIU. DOAGELE (probabil spițele) AU, CA SĂ LEGE (să reziste), ȚINTE DIN ARAMĂ CU AL MĂRITULUI ZAMOLXIS CAP. DUPĂ CE OCHIUL BOULUI (probabil tăblia zăgazului) A FOST PUS, SUIE APA LA SCOC.

 

TABLITA NR 118

 

 

ORICE VREA SĂ LASE INIMA GETULUI ORĂȘTEAN CU REMUȘCĂRI RECÎȘTIGĂ JIUL (pe care) ROMANUL (sau geto-dacii filoromani?) AL SĂU VREA SĂ-L FACĂ (pentru ca pe) AI SĂI ÎN EL SĂ-I CUIBĂREASCĂ, ÎNTRUCÎT (deoarece) BOEREBISTA AR DOMNI DE ANUL NOU PESTE GETUL ORĂȘTEAN DACĂ ACELA SE RIDICĂ. ÎN URMA LUI EL ÎNSUȘI BOEREBISTA S-A (în sens de a fost) REPUS CENIU CE STĂTUSE FĂRĂ ÎNTREBUINȚARE (pînă cînd) NOBILUL BOEREBISTA S-A SUPUS, ÎN A CĂPÎLNEI POARTĂ PROTEJATĂ CU APĂ, LUI TUMOTIP. CIENIU, REAȘEZAT, ÎI LASĂ NOBILEI LUI ORĂȘTIOARA.

 

TABLITA NR 119

 

 

 

MARELE PREOT AL BOICERILOR A SUPUS CELE (posesiunile?) ALE TUTUROR MARILOR BĂRBAȚI, CĂPETENII ALE ORAȘULUI GEȚILOR, ȘI A ÎNĂLȚAT FLAMURA (stindardul) PESTE ORĂȘTIE. AȘA FIIND, DUPĂ CE DECEBAL A SUPUS PE ZECE ȘI I-A BĂGAT ÎN SARMISEGETUZA, A POTRIVIT PE CAPUL SĂU BONETA (căciula, coiful?) AIA (ăla) PE CARE TOT GETUL DIN URBEA (i.e. ) DE AICI (sau de azi?) O POARTĂ NUMAI DE O IA DE-A SMULSELEA

 

TABLITA NR 120

 

 

DUPĂ CE DE A ÎNTORSU-NE-A DE LA RĂZBOAIE, LUĂ (cu sens probabil de ) DOI HILIARHI, LA RUGA LOR. TOVARĂȘI la ARMATĂ (sau ) SUB AI SĂI ÎI AȘEAZĂ ÎN TEMPLUL ROTUND AL SOARELUI, PE VÎRFUL ÎNALT AL GEȚILOR ORĂȘTENI, REUNIȚI, TOȚI, ÎN SLUJBA ALOR NOȘTRI. + S(tăpînitorul) BOEREBISTA, ÎN SARMISEGETUZA, CU COMANDA ARMATEI. ****

H(iliarh) RIDICAT : DAPIEGI, LA GENUCLA. *** H(iliarh) R(idicat): OROLES, LA AL LUI ÎNSUȘI MARELE CARSIUM. *** H(iliarh) R(idicat): MĂREȚUL ZURASE ( ), LA MORILE ORĂȘTIEI. *** H(iliarhUL) GOIUERO, LA DINOGEȚIA. *** H(iliarhUL) ZAPIUEO, LA ZIRIDAVA. *** H(iliarhul) CORMIU, LA MARELE NOVIODUNUM. ***H(iliarhul) GIEIUZO, LA SINGIDUNUM. *** H(iliarhul) MANIUSO, LA ZIDUL ORĂȘTIEI. *** H(iliarhul) BERIUSO PĂSTREAZĂ DAVELE PANONIEI. *** H(iliarhului) DOIUEGO POLTO DAVA A SARMAȚILOR. *** H(iliarhul) CARPODO, LA SĂRITURA (poate în sens de ) APELOR. *** H(iliarhul) PARIOZO, LA ERMIUDAVA. *** H(iliarhul)

MONGAIO, LA NAPOKOE (descifrare incertă pe a treia literă). *** H(iliarhul) GOIUROE, LA COMIDAVA. *** H(iliarhul) PALO, LA DAVA PE RÎU, SEGESTA.

 

TABLITA NR 121

 

 

TRIBUTURILE DE PACE (ale) O(răștiei). ÎN PUTEREA LOR, A ROMANILOR, SE DAU STĂPÎNIRILE DACILOR CE STAU BĂTUȚI ÎN DOUĂ RÎNDURI AICI, ȘI (cele) ALE FEMEILOR ÎNCĂ ÎN STARE (textual, ) SĂ FĂPTUIASCĂ (să lucreze? Sau să nască?) ȘI DE LA AI ACESTORA COPII, RUGĂTORI PLÎNGÎND LA ALIMENTAREA CU APĂ DIN ZIUA RĂZBOIULUI, CELE A ACELORA DE RÎND (textual, ) CARE ACEASTĂ PACE ȘI-AU ALES-O DUPĂ CE, CU OCHII LOR PROPRII, MARTORI VOR FI FOST (la distribuirea) RAȚIILOR DE GRÎU, ADUS (la fața) LOCULUI DE DIEGI. ÎN PUTEREA SA A ROMANULUI SE AȘEAZĂ TRIBUTUL, DE

DAT LUI, DE ….?….. OBOLE ÎNAPOI PE HRANA LUI. VOR FI ÎNAPOIATE ARMELE ACELORA DE LA VÎRFUL ÎNALT (probabil castrul de munte) AL ROMANILOR. ÎMPĂRȚITE SÎNT PĂMÎNTURILE, CU EXCEPȚIA PARCELELOR OPRITE PENTRU NOBILII DACILOR ÎMPUTERNICIȚI, ÎN GENUNCHI, CA MARI BĂRBAȚI (oșteni?) DIN SARMISEGETUZA ( ).

 

TABLITA NR 122

 

 

NOBILUL BOEREBISTA, CĂLĂUZIT (textual, ) DE O NOBILĂ ÎNSOŢITOARE, PE DRUMUL SĂU SE ÎNAPOIAZĂ ÎN URMA CĂRUȚELOR SALE DUSE, PE ROATE, DE BOI. ACI UNDE AUR UDĂ BARA UNSĂ CU ZARĂ FOLOSITĂ ÎNECATĂ, NIVELEAZĂ (terasează) O ZONĂ DE CĂUTARE. LUI EL ÎNSUȘI, ZEUL RĂZBOIULUI, PE TĂCUTE, ÎI SORTEȘTE (ca) LA BOIUL LORU SĂ (fie) RĂPUS. PRÎNZ ȘI ODAIE LA LORU UNA SUTĂ ZILE, PĂZIT, A FOLOSIT, ÎN GENUCLA, ACI UNDE, PE O MOVILĂ, LASĂ LORU UN PÎNDAR , CARE AL ĂLUIA (intrusului?) CAP ÎL NIMICEȘTE LA ZEUL AICI UNDE FIER SE SCOATE. PE BOIUL CARE L-A PRINS, L-A INVESTIT MARELE PREOT DECENEU.

 

TABLITA NR 123

 

 

LUI BAZORIU, REGELE I-A ÎNCHIRIAT STĂPÎNIREA SA DE PAZĂ PE ACELORA CARE AR ÎNDRĂZNI SĂ IA DRUMUL ÎN ȚEL. ACUM, ĂLORA CARE ZIDESC, STĂPÎNUL, SUB ORĂȘTIE, LE-A DAT, RUGAT, STREIUL (de) ACI ȘI DINAINTE DE MIJLOC, ÎN FOLOSINȚĂ PÎNĂ ACUM, CU FOLOSUL SĂ-I APROPIE DE SIUNGHII DIN CAUZA PĂSCUTULUI ÎN (pe) NOI RÎPE CU EL CA STĂPÎN, SUB ORĂȘTIA LOR (a ălora). ACI DĂ DREPT LA APA TOATĂ, SĂ AJUNGĂ FIECĂRUIA DE UN TĂU (de) ARGĂSIT, ÎN LOCUINȚĂ NOUĂ. BAZORIU SUIE ÎNAPOI (prin spate?) RÎPA (ca) SĂ-I PLĂTEASCĂ PE EI. ACU SUIE LA A SA NOUĂ AȘEZARE ACEIA CARE ÎN DAR DANII ADUC RUDEI LOR, ACI UNDE CU USTUROI COMESTIBIL ÎMPĂNEAZĂ FRIPTURI PUSE PE JĂRATEC LA MARE IUȚEALĂ

 

TABLITA NR 124

 

 

NU EXISTĂ AICI ASEMENEA DARURI CE SÎNT (ce ar fi) DE CĂDERE SĂ CUMPERE PE ZEUL NOBILILOR. MUIEREA LUI VEZINA ACOLO MERSE SĂ MAI DEA MOȘTENITORULUI DE E SUB EL ÎNSUȘI JIUL, ÎN LOCUL DE UNDE EL ÎNSUȘI ESTE, ȘI DĂ ÎNAPOI ORĂȘTIEI NOTA PE ALEA TOATE CELE CE, DUPĂ RĂSCOALĂ, OALE MARI DE GRÎU MÎNCATE AU FOST DE CĂPÎLNA. ZEUL RĂZBOIULUI DE PE JIU

A FOST FĂCUT DE NOI ORĂȘTEAN. RIDICĂ OS DE SPERANȚE NOI, ÎN SPERANȚA (că) FIII VOȘTRI BUNI SE VOR RIDICA ȘI EI. ÎN FAPT RIDICAT SĂFIE. ÎNSCĂUNAREA DIN NOU ÎN VÎRFUL ÎNALT AL SARMISEGETUZEI, PESTE SUPUȘII SĂI, A : S(tăpînitorului) DECEBAL – MARE PREOT AL BOICERILOR ·+· MARII ÎNMORMÎNTAȚI AI : DACILOR.

 

TABLITA NR 126

 

 

BASTARNII VIN DIN NOU DE PE CALEA ASIEI, PE TISA, BĂTÎND CU PALMA AI LOR CAI. ORĂȘTENII DAU ÎNAPOI. CAIUS, SUB MAJORĂ PAZĂ ROMANĂ, SE ÎNSOŢEŞTE CU GEŢII ORĂŞTENI DACII DECLARĂ (sau ) RĂZBOI LUI BOEREBISTA. BASTARNII CU ROMANII SE REUNESC, SUB UN(ul) TEZEU, LA GENUCLA. BOEREBISTA TRANSPORTĂ CU TRIVÎSLE ARMELE SALE ÎN DOUĂ CA SĂ STRĂPUNGĂ LA DUS ȘI PORNEȘTE PE DRUM LA RUSO, AICI UNDE AI NOȘTRI NOBILI GEȚI ORĂȘTENI ÎNCĂ REVOLTAŢI (sînt) DE GRÎUL TĂIAT ȘI STRĂPUNGE LA UN NOU ASALT. MAI SUPUNE ACIA PE ACEIA ÎN STĂPÎNIRILE ALOR NOȘTRI.

În caractere preclasice: ÎMPUTERNICIREA (“înscăunarea”) STĂPÎNITORULUI BOEREBISTA ÎN V(îrful)

Î(nalt) AL GENUCLEI.

 

TABLITA NR 127

 

 

ASTRUL LUMINOS DE NOAPTE ȘI DE TIMP DE IDE DE AN MARE AJUTĂ SĂ PURCEADĂ ÎN STRÎNGEREA FÎNULUI ÎN CĂPÎLNA. EL IA DE UNDE, ÎN STĂPÎNIREA SA, BAZORIU OBIȘNUIA (să ia), DIN STĂPÎNIRILE DE SUB ZIDURILE PE CARE ORĂȘTIA LEA FĂCUT ÎNALTE, ȘI DINAPOI DE TURNUL VITELOR, ACI UNDE MARI PAJIȘTI PE NOUL SCOC AL MARELUI DRUM DE PAZĂ A ORĂȘTIEI SE DESFĂȘOARĂ PRIN RÎPELE PĂDURII ȘI TOT ĂLA AJUNGE SĂ DESFĂȘOARE ȘI MARI, MOI ( ) ROTIRI ( ) ÎNȘURUBATE DE IEȘIREA ACELOR SEMEȚE ZIDURI ALE MARELUI STĂPÎN DIN MIEZUL PAZEI ORĂȘTIEI.

 

TABLITA NR 128

 

 

PORUNCA LUI BOEREBISTA LA ÎNARMARE Ζ O(răștia) G(eților) CASTELANI AI ORĂȘTIEI GETE ! NOI OBIȘNUIAM A TRAGE, ÎN ZILELE MARI, HOTAR CU BOI ÎMPODOBIȚI CU RÎURI ( ) DIN DIMIE ȘI DE A TULNICI MIOARELE ÎN JURUL POMULUI LUI CAIUS, CARE ROD ESTE AL IUBIRII MUZELOR CÎMPIEI. IN ZIUA NOASTRĂ, PE MUREȘ ȘI PE SIRET OCHIUL ROMANULUI, SUB O ADEVĂRATĂ DEGHIZARE

LUATĂ ÎN SPATE DE UN NOBIL SUR, SE AFLĂ ASCUNS, LA APUS, ÎN ACESTE ZILE, PE ALE NOASTRE CĂRĂRI. EL PE LOC FĂCUTU S-A RUDĂ CU VREUN CĂPOS CARE A FĂCUT AL ĂLUIA PAS.

 

TABLITA NR 129

 

 

 

BOEREBISTA PORNEȘTE ÎN URMĂRIREA ALIAȚILOR ROMANI, DIN NOU SUPĂRAȚI, ÎN MIJLOCUL MAI MARILOR SUPUȘILOR (săi), LA TRECĂTOAREA ÎNDEPĂRTATĂ. SĂLCILE ISTRULUI ÎI AJUNGE, ACOLO UNDE TRIVÎSLE LA CHEI SE AFLĂ. ACI, NOUĂ DINTRE NOBILII NOȘTRI GEȚI ORĂȘTENI TOCMESC TRIVÎSLELE. ROMANII S-AU MUIAT. ÎL ÎMPUTERNICESC STĂPÎNITOR PE BOEREBISTA: H(iliarhul) DAPIEGI, H. OROLES, H. ZURASE, H. TUERU, H. ZAPIU, H. CORMIU, H. GEIUZO, H. MANIUSO, H. BERSOE, H. DOGUE, H. CARPODU, H. PARIUOSO, H. MONTUEO, H. TUROESO, H. PELUE.

Cavalerul este identificat în caractere preclasice prin: N(obilul) STĂPÎNITOR al O(răștiei).

În dreapta jos: TRUPELE AU FOLOSIT TOT ECHIPAMENTUL DIN SARMISEGETUZA.

Pe soclul statuii, litera preclasică Z, posibilă invocare a lui Zamolxis.

 

TABLITA NR 130

 

 

PUTERNICULUI DOMNITOR AL GEȚILOR ORĂȘTENI SOLUL MIULTEU I-A ADUS PATRU OALE DIN AUR, DE APĂ NOUĂ. CUMPĂRATE LA BOIDUNUM, ÎN DRUM, ELE AU FOST DECORATE LA CEREREA NEVESTEI PE AL EI GUST. DE DOUĂ ORI ZAMOLXIS, ÎN A SA ÎNECĂCIOASĂ MARE MÎNIE, DOUĂ FUMURI PE EI A LIPIT. A FOST AȘEZAT SĂ ZACĂ TRUPUL NOBILULUI ÎNALT DE STAT, CEL MAI MARE (dintre) SUB-HILIARHI. PREGĂTITE STAU ȘI DOUĂ, GRELE VII CIUTE, LA TURNUL CEL DE APUS, GATA DE SACRIFICIU. SPĂLATE AU FOST ȘI DOUĂ GÎȘTE. ĂLUI GHIAOCO, ĂLUIA DE FU EL ÎNSUȘI LUAT, LA

APUS, DE ZÎNELE REGELUI, FĂCUTE SÎNT TREI SCRISORI ȘI TRIMISE LUI ANTONIU, GENERALUL. PRO-ROMANII ȘI ACEIA PRINȘI ÎN LANȚURI AU FOST LUAȚI LA VÎRFUL ÎNALT PE CARE ȘERBII (robii?) ÎL TERASEAZĂ LA IUȚEALĂ.

Sub figurile de călăreți: în stînga, N(obilul) H(iliarh) VEZINA, iar în dreapta, DOMNITORUL, PUTERNICUL N(obil) – DECEBAL.

 

Sursa : Cronică apcrifă pe placi de plumb – Dan Romalo 

Dacă ați ajuns până aici atunci inseamnă că v-ați adus aminte de războaiele dacice invățate prin școală sau citite prin biblioteci, de legende, de Muntele sacru al Dacilor unde au fost ingropate comorile dealungul timpului.

Comorile nu intotdeauna sunt AUR și ARGINT. Ele pot fi ”invățături” sau legi scrise, de ce nu pe placi de AUR sau alte metale, Cupru, Argint, Plumb.

 

O legendă mult mai actuală din Bucegi spune că …” Domnii țării, cu legământ de taină duceau comorile in locul din Muntele Sacru al inaintașilor pentru ca la vreme de restriște țara să fie apărată sau dezrobită… Locul de află in pustie pe cărări nebătute sub lănci de piatră in golul ud al pământului strajuit de Zamolxe”

 

Și fiecare ințelege acum ce vrea despre Kogaion, despre Comoara poporului dac, despre tezaurul (topit) de la Sinaia, despre istorie cu următoare intrebare … voi știți unde este ingropată comoara …?

 

 

 

___Vizualizari 4699