Un nou trend capătă contur … în Germania și la Bușteni

Aflu din Ziarul Financiar, ( http://zf.ro ) că in Germania trendul de independență energetică a comunităților mici este in creștere. Să nu-mi spuneți că sunt prost și nu știu că ”trend” reprezintă ceva ce crește insă am aflat și eu acum câțiva ani că există și trend descrescător. Dar merg mai departe cu articolul din zf.ro:

”In Germania, ţara din care vin unii dintre giganţii care domină piaţa euro­peană a energiei, rezidenţii comunită­ţilor mici pun mână de la mână şi in­vestesc în centrale de bioenergie ali­mentate cu ce găsesc prin gospodării, plante, rumeguş şi gunoi de grajd, devenind astfel independenţi energetic şi chiar vânzători de curent electric.

Un exemplu este satul Juhnde, cu 750 de locuitori. Aici, în 2004 trei sferturi din gospodării au format o cooperativă şi au investit într-o centrală de bioenergie şi în infrastructura nece­sară acesteia, cu ajutorul subvenţiilor acordate de guvern şi cu creditele cu dobândă redusă oferite de banca de dezvoltare KfW, scrie The Wall Street Journal. Centrala transformă biomasa furnizată de săteni în energie. Acum facilitatea încălzeşte tot satul şi îi permite acestuia să vândă energie electrică reţelei naţionale. Manfred Menke, ofiţer de poliţie pensionat, a investit 2.500 de euro în centrală şi încă 2.000 de euro pentru modernizarea sistemului de încălzire a locuinţei.

„În trei ani mi-am recuperat banii“, spune el, indicând economiile făcute cu factura la încălzire.

Gospodăriile din Juhnde economisesc în medie 600 de euro pe an pe energie datorită centralei. Germania este hotărâtă să renunţe la toate centralele nucleare până în 2022 şi să reducă emisiile cu efect de seră. Pentru atingerea acestor ţinte este nevoie de unul dintre cele mai ambiţioase planuri de dezvoltare a sectorului energiei rege­nerabile din lume. Anul trecut 22% din producţia de energie au venit din surse regenerabile, comparativ cu 8% în urmă cu zece ani. Ponderea este de două ori mai mare decât, spre exemplu, în SUA.”

Tot articolul din zf.ro  – http://www.zf.ro/business-international/dupa-berea-facuta-in-casa-un-nou-trend-capata-contur-in-germania-curentul-electric-facut-in-casa-11124767

Ce legătură are acest articol cu Arealul Bucegilor?!

Are, pentru că pe teritoriul orașului Bușteni există doi producători de energie verde, respectiv SC. Hidro Jepi S.A și S.C. GreenPrav S.R.L.

 Cine este SC. Hidro Jepi SA:

Fabrica de Hârtie din Buşteni a fost printre primele fabrici de hârtie înfiiinţate în România. Bazele acesteia au fost puse în anul 1882, de către fraţii Schiel, fabrica înfiinţată fiind cunoscuta sub denumirea de „Carl & Samuel Schiel”.

La 11 iunie 1948 aceasta a fost naţionalizată, iar în cursul anului 1990 a devenit societate comerciala pe acţiuni. Urmare a privatizării în anul 2000 s-a constituit S.C OMNIMPEX HÂRTIA S.A., societate cu capital integral privat.

Beneficiind de o dotare tehnica corespunzătoare profilului de activitate, respectiv 8 maşini de fabricat hârtie cu o capacitate tehnologica de aproximativ 70.000 tone / an, de forţa de munca superior calificată, fabrica a produs şi a comercializat în ţară şi în străinătate o gamă variată de hârtie scris – tipar, hârtii de ambalaj, hârtii tehnice suport, cartoane, hârtii creponate, confecţii din hârtii, elemente filtrante pentru motorină.

Ca urmare a evoluţiilor economico – sociale, activitatea principală de producere a hârtiei şi cartonului a fost oprită în octombrie 2005, iar activităţile secundare de producere şi furnizare a energiei electrice pe baza de resurse energetice regenerabile încep să se dezvolte. Astfel, începând cu anul 2008 societatea desfăşoară investiţii care au ca rezultat montarea a doua microhidrocentrale, MHC Buşteni 1 cu punere în funcţiune în 30.05.2009 şi MHC Buşteni 2 cu punere în funcţiune în 16.12.2010.

Din mai 2012 denumirea societăţii s-a schimbat din S.C. OMNIMPEX HÂRTIA S.A. în S.C. HIDRO JEPI S.A.

In prezent cele două microcentrale produc in jur de 1,2 MegaWatt care sunt transferați in sistemul național.

Adresa și contact Hidro Jepi S.A.  

Bulevardul LIbertatii nr.90 ,Telefon: 0244320091 ; 0244320229; Fax: 0244322791 , Email: secretariat@hidrojepi.ro

( surse : hârtia.ro)

Cine este Green Prav S.A. 

Este o societate comercială inființată in 2010, mai precis in 12.02.2010 care are o echipă managerială deosebită, care in 30 de zile a creat un proiect verde intitulat ”Stație cogenerare cu Biomasă” sau și mai precis ” ,Busteni Renewable Energy Generation ”, a obținut un teren in suprafață de 11.245 mp ( incredințare directă)  prin HCL 37 / 06.04.2010  a orașului Bușteni pentru a construi această stație (in 52 de zile), a realizat și documentația pentru certificatul de urbanism care a fost eliberat la 3 zile după obținerea terenului ( mai zice cineva că in România durează mult să obții o autorizație  ??? 🙂  ), tot in acest răstimp a și depus un proiect pe Program Operațional Sectorial “Cresterea Competitivității Economice” 2007-2013  Axa prioritară 4: „Cresterea eficienței energetice si a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice” cu cod SMIS 20094 cu toate avizele și autorizațiile inclusiv cel de mediu și a obținut și o scutire de la plata redevențelor pentru terenul obținut până se vor aproba fundurile de la UE.

Din nefericire fondurile nu s-au aprobat proiectul fiind trecut pe lista de rezervă la numarul 20 ( 36). 

Adresa și contact GreenPrav SRL

După unele surse in Brașov pe strada 13 Decembrie, după altele in Bușteni, ba pe Splaiul Zamorei, ba pe Pescăriei F.N.

( Surse: POS CCE, ONRC, Orasul-busteni.ro)

Oricum această stație cogenerare cu biomasă ar fi trebuit să producă in jur de 10 MW

Ceeace inseamna stimați cititori că Bușteniul are un potențial de producție de energie verde de aproximativ 13 MW/ h, POTENȚIAL, că practic produce doar doi până când și GREENPRAV va produce incă 10.

Dacă citim articolul din ZF.ro vedem că in satul respectiv s-a implicat Guvernul German iar locuitorii au pus mână de la mână să construiască centrala, oare de ce la Bușteni nu se implică nici un Guvern iar locuitorii nu pun mână de la mână să construiasca stația cogenerare că este ”eftină” doar 148.711.134,00 lei cu tot cu TVA?

Așa că spor la produs energie in casă… bineințeles cu avertismentul de rigoare ” Nu incercați așa ceva acasă” !, pentru că dacă vreți să produceți energie hidro și sunteți pe paușal sau contorizați vă costa cam 3,5 lei / mc de apă iar ca să cogenerați energie și căldură cu biomasă nu aveți nici tehnologia nici materia primă necesară ( vezi jocul cu focul partile I si II ).

___Vizualizari 1001