Noi suntem custozi si stim tot ce mișcă! – partea a -II- a

Si a doua zi  continui traseul ușor spre Poiana Coștilei.

Ziua de vineri părea frumoasă așa că am pus câteva sandwich-uri in rucsac, am luat câteva sacoșe pentru eventuale ciuperci și la drum.

In Poiana Coștilei n-am mai fost de 12 ani. Imi aduceam aminte de flora minunată de măreția Morarului și a Coștilei, de stâna cu oi și câinii care păzeau acel peisaj arhaic, natura ca un tablou de Grigorescu.

Din nefericire știam că trebuie să trec pe la altă barieră, tot abuziv pusă și anume cea de pe Valea Cerbului. Am mai avut anul trecut câteva articole cu privire la taxele ILEGALE care se percep pentru spațiul de ”CAMPARE” de pe Valea Cerbului dar atunci ori nu am observat eu indicatoarele care legiferează frauda ori le-au scris acum, la inceput de sezon.

Așadar turiștii ar trebui să știe că pentru a avea acces pe Valea Cerbului trebuie să plătească o Taxă de Ecologizare in sumă de 10 lei / autoturism, de parcă cei care intră cu rucsacul plin cu mici, fripturi și pet-uri de bere, lasă gunoaiele la coș!

Chestia asta cu Ecologizarea era fațada pentru incasarea ”Taxei de Campare ” , nu putea spune nimeni că nu plătește, dar acum lăcomia a făcut ca TAXA DE CAMPARE in valoare de 10 lei / zi să fie pusă pe panoul de la barieră, deci PUBLICITATE pe FAȚĂ.

Te intrebi așa ca orice ”contribuabil”… cine ar trebui să plătească taxa de ecologizare turiștii automobiliști care se duc direct la fosta cabană Gura Diham, transformată intr-un hotel de 4 stele cu servicii deosebite, sau beneficiarii campării ilegale?

Ce este aceea campare ilegală? … Păi este camparea intr-un loc neautorizat, de către Autoritatea Națională pentru Turism  și care nu indeplinește minimele criterii de clasificare ( au apărut și noile norme metodologice Ordinul 65/10.06.2013)

Ce este cu taxele astea incasate? … Păi beneficiarul acestor taxe NU [restrict]ESTE BUGETUL LOCAL, cu toate că de la Bugetul Local se platește firma care ”ecologizează”, ca să nu mai zic de taxa de campare, care nici asta nu ajunge la Bugetul Local, dar precum spuneam n-am mașină ( si dacă aveam, există o HCL care spune că locuitorii Bușteniului nu plătesc această taxa) și nici nu mă campez pe Valea Cerbului, și nici sesizări către ANT nu fac pentru că n-au decât să se autosesizeze.

Așa că trec de barieră merg 15 minute pănă in poiana de după Podu’ Roșu ( este stricat și ruginit insă aici pe la 1918 se dădeau lupte pentru apărarea neamului ) și fac la stănga in fața indicatorului spre Poiana Coștile –  Vârful Omul , traseu marcat cu bandă galbenă  ( traseu BU 4).

Traseul este bine marcat, pe pomi sau pietre dar și cu unele indicatoare ( subiect pe care il dezvolt la sfârșit pentru că are legătură cu titlul ), poteca, ruptă la inceput ( primii 500 de metri) urcă in serpentine, uneori abrupte dar in două ore ești sus in Poiana Coștilei.

Pe traseu , liniște, ciripit de păsărele, floră cât cuprinde, ferigă pitică si endemică de Bucegi, că ne aflăm in Parcul Natural Bucegi – Sit Natura 2000.

Se spune că pe timpuri spre Poiana Coștile se auzea strigătul Cocoșului de munte și al cerbilor, uneori inâlneai marele Urs Brun, acum n-am reușit să identific nici o urmă de labă 🙂 de urs și nici n-am auzit cocoși sau cerbi, nu o fi sezonul pentru așa ceva.

Când am ajuns in Poiana Coștilei, după două ore, incepuse ploaia, anul acesta a plouat cam mult, insă cum intri in poiană ai așa un sentiment că ajungi in rai.

Un rai, pentru cei frumoși la suflet, de unde nu-ți mai vine să pleci, sau de unde nu-ți mai venea! Pentru că acum s-a cam schimbat peisajul!

Acum câțiva ani, din neant a apărut o lege sau ceva care a interzis o activitate tradițională, oieritul, prin Bucegi, dar și prin alte rezervații, pentru protejarea Biodiversității. O gândire ecologică /ecologistă perfect adaptată la natură și foarte bună numai că ar fi trebuit aplicată acolo unde se preta.

Ce zic eu aici?

Păi 70% din Poiana Coștilei nu mai este Biodiversitate … este ștevie, urzici, brusturet, laba ursului ( draba) și album veratum , specii invazive care apar pe pășuni și fânețe după ce acestea nu mai sunt utilizate .

Stâna din Poiană , părăsită și ea din 2009 ( deducție după scrijeliturile de cuțit din interior ale unor ”Costei”), Poiana, altă dată vie acum arată a pârloagă, scurmată de porci mistreți.

Totuși in unele locuri mai pot fi intâlnite specii cu adevărat ocrotite in PNB, bulbuci de munte, sângele voinicului, trei frați pătați, sculători , piciorul cocoșului, și multe multe alte frumuseți, inconjurate de zade, brazi, fagi și molizi,  străjuiți de mareția Bucegilor.

După popasul de la fosta stână, din cauză de ploaie, am coborât spre Bușteni pe treseul Bu 6, marcat cu triunghi roșu, timp de coborâre cam o oră fluierând fără popas ( există o singură pantă abruptă de urcare!) sau 3 ore dacă te apuci să culegi ciuperci, in special vineciori și crăițe.

 

Si acum ce a fost cu titlul!

Parcul Natural Bucegi are un custode.,A.P.N.B. care realizează managementu P.N.B. – Sit Natura 2000.

Unii zic că bine, alții zic că rău. Nu-mi dau seama cum este insă ce pot spune este că uneori e bine dar iese rău alte ori e rău dar iese bine și mai exista si deciziile manageriale aplicate bine unde e bine si corect unde este rău.

In articolul anterior spuneam că:

– La limita parcului se construiesc doua blocuri, nu sunt coșuri de gunoi pe trasee, exista marcaje bune dar mai există si niște marcaje de tablă realizate prin sponsorizare de către o firmă care face publicitate la o marcă de bere sau un site de internet, aceeași care a ingrădit Babele și Sfinxul, sunt indicatoare de cădere in gol după ce ai căzut, sunt oprite cursurile de apă fiind afectată flora și biodiversitatea, nu sunt bariere in zonele de protecție sanitară dar sunt pe drumuri publice, a fost interzis pașunatul prin Bucegi si biodiversitatea dispare.[/restrict]

Decizii bune sau rele, management bun sau defectuos? Nu vom răspunde niciodată la aceste intrebări pentru că ele reprezintă aspecte de viață, uneori bune aplicate prost alte ori proaste aplicate bine.

Ca exemplu de ceva bun aplicat prost este marcajul de mai jos. Sponsorizare, informare turistică, siguranța traseului, realizat prost  fară indicarea vizuala a traseului , scris intr-o limbă și montat și mai prost , cu șuruburi direct in brazi, fagi , zade, etc.

Peste câțiva ani acești arbori, protejați in SIT NATURA 2000 vor arăta așa:

 

Cu toate că in conformitate cu OUG 57/2007  articolul 53, alin 2, litera j și n, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională

– amenajarea sau reamenajarea de trasee turistice, instalarea de panouri informative fără avizul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;

– realizarea de săpături, excavaţii şi orice alte lucrări care modifică configuraţia naturală a terenurilor din ariile naturale protejate fără avizul administratorilor sau, respectiv, custozilor acestora;

aceste indicatoare au avut sau nu au avut aviz, sunt bune sau sunt rele? Bariera din Piatra Arsă a avut aviz s-au nu, este o decizie bună sau rea?

Cum este?

Revenind un pic la bariera  din Piatra Arsă…[restrict]

S-a pus, se pare , conf APNB pentru siguranța rutieră , pentru că administratorul drumului nu are bani să-l intrețină și este foarte bine, numai că l-a pus fără o hotărăre legală a CJ Dâmbovița și fără să urmeze legea eliberării avizelor de montare a acelei bariere .

Mersul montării barierei ar fi fost cam  așa :

– Hotărăre a CJ Dâmbovița de montare

– Un studiu de impact de mediu și unul privind siguranța rutieră

– Un proiect al barierei care să cuprindă materiale folosite, impactul lor asupra mediului, etc

– Avizarea proiectului de către consiliul Consultativ al PNB

– Organizarea unei licitatii ( directe sau pe s.e.a.p functie de valoarea proiectului) pentru identificarea unui constructor

– Montarea barierei

Cam complicat , valoarea mare, si răspundere mare, dar cam așa se procedează legal.

Dacă se intâmplă cumva vre-un accident prin zona Babelor, incendiu, accident montan, ruperi de mașini riverane ghiciți cui ii revine răspunderea?

Așa că dacă dispare bariera in baza unei solicitări cu Nume , Prenume, Adresă și CNP care iși mai iau asupra lor răspunderea reparării ”financiar ușor și mai mult fizic” a drumului rupt , atunci răspunderea va pica asupra ”constructorului” ( adresanților cu CNP), care bineințeles vor obtine un aviz al A.P.N.B. pe un proiect mai mult sau mai puțin in regulă dar cu sursă de finanțare externă și asumare a răspunderii.

Așa s-au gândit si cei de la CJ Dâmbovița si A.P.N.B.! și ”i-au prostit pe proști” să-și asume ei povestea barierei, când de fapt intreținerea acelui drum trebuie să fie răspunderea AUTORITAȚILOR.

 

Ca preambul la Mă-ta are cratimă ! – partea a-II-a:

Un dobitoc mi-a scris la un moment dat: ” Dacă te simți nedreptățit fă un autodenunț și trimite-mi copie după buletinul tău. Trimit eu in locul tău documentul către organele abilitate”![/restrict]

Ghici cine răspundea pentru aberațiile fotoshop-iste pe care le-ar fi trimis? …Identificabilul după CNP , nume, prenume și adresă,  iar restul ”era Can Can” :).

Noroc că n-avem cartea de identitate prin preajmă, sau o aveam?!?

Așa că mult succes la liste cu CNP!

[poll id=”4”]

 

 

 

___Vizualizari 597