MIRAJ

Tot ce-mi doresc e in noapte sa fiu,
Un nufar pe ape din cer luminate
Ziua … o alta floare … sub raze de soare
Raspandind arome si incantare.
Si-apoi mi-as dori sa devin un izvor
Cu ape incete … ce se scurg usor
Printre inimi ce bat incarcate de dor
Sa trezesc sentimente si sa iau pulsul lor.
Si ce sa-ti mai spun ca imi place sa fiu
Poate dorul lui tarziu, intr-o noapte in pustiu
Sa-i inteleg gandul si sa-i simt dragostea
Sa i-o impartasesc pe a mea.
Sa fiu un boboc ce pocneste in zori,
Cand raze de soare-l mangaie usor
Sa fi tu acela ce din fata-mi va lua
Buruienile ce impiedica lumina.
Aripa-mi vrea sa atinga cu dor
Lacrimile ce-ti curg, sa le imprastii usor
Sa privesc iar in taina chipul ce il ador
Sa primesc energia necesara in zbor.
O frunza daca-as fi si-ar trebui sa cad,
Mi-as cauta un spatiu in trunchiul tau de fag
Sa ma ascund de lume … de visele firesti
Si ramanand acolo sa simt ca ma doresti.
Un fulg de-as fi in iarna grea,
Alunecand din cer spre fata ta
Gandesc ca nu-mi pot regreta sfarsitul
Daca topindu-ma ti-as simti caldura.
O stea de-as fi pe cerul tau
Cu altele in jur mereu
Te-as lumina in felul meu
As transforma, in zori, in curubeu … sufletu-ti greu.

Privind florile-n geam, zeci de pasari pe ram,
Mii de fluturi in zbor
Gandesc aleator … dar nu intamplator
De ce visele-s actori, joaca roluri cu furori
Ies la rampa amagesc … din scena se risipesc
Spre culise se grabesc …
C-atunci stiu ca au fugit
Si mi-au luat … ce mi-am dorit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Distribuie