ULTIMELE ARTICOLE * Inregistrare/logare *

Este un articol, al trei-lea din categoria Bușteni 110 ani, in care veți descoperii frumusețile Bucegilor de la inceputul secolului , cum era să inundăm Valea Cerbului și poate, pentru prima dată, pentru unii dintre dvs., locuitori ai acestui orășel, imagini cu al doi-lea Sfinx din Bucegi, cel din Piatra Arsă. 

Imaginile se vor intrepătrunde, nerespectând neapărat direcția titlului.

In anul 1932, Alexandru Bădăuță, șef al Serviciul propagandei turistice, director, secretar general al Departamentului propagandei românești în cadrul Ministerului Propagandei, realizează o capodoperă turistică intitulată ”Priveliști Românești” in care inserează o serie de planșe/fotografii din Bucegi, și pentru prima dată , la nivel internațional , apare fotografia Sfinxului.


Această fotografie mi-a atras atenția și dintr-un alt motiv, nu numai cel al frumuseții imaginii, dar și al frumuseții descrierii dintr-un alt material, respectiv cel prin care s-a solicitat reorientarea ideii de INUNDARE a Văii Cerbului …

De curând am purtat o corespondență cu o doamnă, care și-a ales ca temă de studiu pentru un Masterat, tocmai Valea Cerbului – Bușteni și Turismul Social, care se pare că in acest moment capăta amploare la nivel global. Masteratul și-l va susține in Canada, asta așa , ca o completare.

Și uite așa, am scăpat de un Baraj pe Valea Cerbului.

Aceasta este PRIMA FOTOGRAFIE A SFINXULUI DIN BUCEGI ( 1932 )

Și uitându-mă prin niște ziare mai vechi, am descoperit că in Ziarul Cotidianul din 6-7 iulie 1996 , la rubrica intitulată ”Capra vecinului” a apărut și prima fotografie cu cel de-al doilea Sfinx din Bucegi, cel din Piatra Arsă. Trebuie să recunosc că nu l-am văzut până in acest moment, dar voi face un update cât de curând cu o fotografie din ”zilele noastre”. Dar până atunci – Sfinxul din Piatra Arsă :

Așa că la vară, mă duc să-l caut și eu, că acum știu pe unde să-l găsesc, asta și datorită unuia dintre cei mai buni cunoscători ai Bucegilor, respectiv Adrian Ciorbă :

 

Explicația pentru care unele planșe sunt modificate cu creionul :

Alexandru Bădăuță : S-a născut în satul Zâmbreasca, în familia agricultorilor Constantin și Elena Bădăuță (n. Popescu). A urmat școala primară în satul natal, Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești (1912-1921), cursuri la École de Versailles (Paris) șiFacultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (absolvită în 1930).[1] A lucrat inițial ca funcționar la Ministerul Finanțelor (1922-1925) și apoi ca funcționar superior (șef al Serviciul propagandei turistice, director, secretar general al Departamentului propagandei românești) în cadrul Ministerului Propagandei.[1] În această ultimă calitate, a întemeiat cinematografia documentară românească[2] și Oficiul Național de Turism (în 1936), a organizat mai multe expoziții românești în străinătate,[3] a elaborat și editat albume și ghiduri turistice: România (în colab., 1933), Arta populară românească (1936), Guide de la Roumanie (1940; distins cu Premiul Năsturel-Herescu al Academiei Române), Munții României (1942) etc.[1] A descris pentru prima oară megalitul Sfinxul din Bucegi într-un număr din 1936 al revistei România, popularizând denumirea „Sfinxul românesc” ce apăruse în 1935 într-un articol din Buletinul Alpin.[4][5] În anul 1944 este epurat din presă și va suferi o serie de privațiuni în anii regimului comunist, fiind condamnat la închisoare.  ( Despre Al. Badauta – Wikipendia.org)

Și uite așa, am mai făcut un pas prin istoria Bușteniului, chiar dacă prin Bucegi. Și dacă tot suntem in Bucegi, in următorul articol voi trece pe la cabane și pe la stăne și …

 

___Vizualizari 588

Bușteni 110 – Barajul din Valea Cerbului, Prima fotografie a Sfinxului, al doi-lea Sfinx din Bucegi
Tagged on:                                             

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pentru a vizualiza conținutul

Login de vizualizare cu :

sau

Login cu panoul de administrare

Dacă nu ai cont te poți inregistra aici : 

Register New Account

 

Login de vizualizare cu :

sau

Login cu panoul de administrare

Dacă nu ai cont te poți inregistra aici : 

Register New Account

 

Read more:
DSCN0526
Crucea de pe Caraiman LUMINATĂ

  Acum câteva zile imi arătam dezamăgirea că avem și noi un simbol, Crucea de pe Caraiman care insă nu...

port-popular-romanesc
De ziua României – Port popular ROMÂNESC – partea I

Fiecare cinstim cum știm Ziua Națională, unii cu parade, alții cu depuneri de coroane, alții la televizor. Ziar de Bușteni...

Close