ULTIMELE ARTICOLE

De vreo 20 și ceva de ani, românii sărbătoresc ”valideiul”, obicei neortodox, dar dacă e de vândut ceva este perrrfect.

Astfel, la adăpostul ”ritualurilor” de ”validei” se cumpără și se fac cadou diverse chestii, de la ace in formă de inimioară, brice…ge, ciocolată, de preferință roz, plușuri, dușuri in formă de inimioară, decapotabile, etc , toate in numele DRAGOSTEI. Ba de ceva timp incoace, dacă-ți iubești șăfu’ sau ești iubit de el, primești și tichete de masă sau voucere cadou.


Interesant este cum de ”Dragobete” nu se manifestă poporul la fel, ținând cont că peste 76% dintre români sunt ortodocși.

Ce este totuși ziua de 14 februarie 2017 la români ?

In primul rând, calendaristic vorbind, de data aceasta este marți 🙂 , iar după superstițioși sunt 3 ceasuri rele, adică de vreo 4 sau 5 ori pe lună, spre deosebire de americani care au superstiții in data de 13 . Până de curând și nu cred că s-a renunțat la idee, se oficiau ”cununii pentru o zi” de către primari, chiar dacă această minunată zi pica de Sâmbăta Morților spre exemplu 🙂 , cumva cumva, te ”iubeai” cu acte in regulă 🙂 .

Lăsând gluma la o parte, ce reprezintă de fapt 14 februarie din punct de vedere al Ortodoxiei  :

Sfantul Cuvios Auxentiu (Auxentie)

Cuviosul Auxentiu a fost nobil la curtea imparatului bizantin Teodosie cel Mic. Acesta imbraca haina monahala si paraseste Constantinopolul stabilindu-se pe un munte, langa Calcedon, care mai tarziu avea sa se numeasca Muntele lui Auxentiu. Dorinta sa, era de a  ramane ascuns de ochii oamenilor, pentru a se linisti prin rugaciune si nevointa, insa, niste pastori, l-au descoperit, marturisind si locuitorilor din satele invecinate, despre viata sfanta a cuviosului. Astfel, oamenii au inceput sa-l caute, aducand bolnavi cuviosului pentru a-i vindeca.

Dumnezeu a tamaduit prin rugaciunile Sfantului Auxentiu multi orbi, leprosi, ologi si demonizati. Ca nu cumva oamenii sa-i atribuie minunile pe care le lucra Dumnezeu prin el,  sfantul proceda in modul urmator: fie le cerea tuturor celor prezenti sa se roage lui Dumnezeu impreuna cu el pentru bolnav; fie mai intai intarea credinta in cei prezenti, aratandu-le ca Dumenezeu le va face lor dupa credinta lor; fie, se ruga deasupra bolnavului rostind cuvintele “Te vindeca pe tine Domnul si Dumnezeul nostru lisus Hristos”.

Sfantul Auxentiu a fost unul din Parintii celui de-al Patrulea Sinod Ecumenic din Calcedon, din anul 451. S-a mutat la Domnul in anul 470.

Tot in aceasta zi se face pomenirea:

– Cuviosului Maron;

– Cuviosului Avraam;

– Sfantului Filimon;

– Cuviosului Gheorghe;

sursa : http://www.crestinortodox.ro/

Ce este ”valideiul” : 

Ziua comemorează pe Sf. Dwynwen, sfântul patron al îndrăgostiților galezi. În Franța, o țară tradițional catolică, Valentine’s Day este cunoscută simplu drept Sfântul Valentine și este sărbătorită ca în restul țărilor occidentale. În Danemarca și Norvegia 14 februarie este cunoscută ca „Valentine’s Day”. Nu este sărbătorită pe o scară largă, dar mulți oameni își fac timp pentru a petrece într-un mod romantic cu partenerul de viață sau trimit o felicitare unei iubiri secrete.

În Suedia este numită ziua tuturor inimilor . Nu este o sărbătoare oficială. În Slovenia un proverb spune că Sfântul Valentin aduce cheile rădăcinilor, așa că pe 14 februarie plantele și florile încep să crească. Ziua îndrăgostiților a fost sărbatorită ca ziua în care încep lucrările în vii și pe câmpuri. Este de asemenea spus ca păsările se căsătoresc în această zi. Cu siguranță, numai de curând este sărbătorită ca Ziua iubirii. Ziua iubirii este tradițional 12 martie, ziua Sf. Gregor.

În România, sărbătoarea tradițională pentru iubiți este Dragobete care este sărbătorită pe 24 februarie. Numele vine de la un personaj din folclorul românesc care se presupune că ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi găsit și în cuvântul romanesc dragoste.

sursa: wikipedia.org/wiki/Ziua_îndrăgostiților

Revenind un pic, sau parafrazând, 24 februarie este Intaia si a doua aflare a capului Sfantului Proroc Ioan Botezatorul.

Din Sfanta Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei sale de nastere, a poruncit taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei.

In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelulul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

Pentru ca se temea ca Botezatorul ar putea invia daca trupul ar fi fost ingropat alaturi de cap, Irod nu a dat ucenicilor decat trupul sfantului, care a fost ingropat in Sevastia. Capul a fost ingropat de Irodiada in curtea sa, la mare adancime.

Potrivit traditiei, Sfanta Ioana, femeia dregatorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfantului Ioan Botezatorul din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim, in muntele Eleonului, intr-un vas de lut. Aceasta e socotita cea dintai aflare a sfantului cap. Dupa un timp, un proprietar bogat si slavit a crezut in Hristos, si lepadand pozitia sociala si toata desertaciunea acestei lumi, s-a facut monah luandu-si numele de Inochentie. Ca monah, el s-a salasluit chiar la locul unde se afla ingropat capul Botezatorului Ioan. Dorind sa-si zideasca o chilie, el a sapat adanc si a descoperit un vas de pamant in care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiasca a aflat ca este al lui Ioan Botezatorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaste, apoi le-a ingropat la loc acolo unde le-a gasit.

Capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost prezent aici pana in vremea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cand, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, in Siria, la un olar. In anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a asezat in biserica din aceasta cetate. Aceasta este socotita a doua aflare a cinstitului cap al Botezatorului.

Amintim ca in timpul luptei impotriva sfintelor icoane, capul Sfantului Ioan a fost ingropat la Comane, de unde a fost adus in Constantinopol, de catre Sfantul Ignatie (860), in vremea imparatului Mihail. Aceasta este cea de-a treia si cea din urma aflare a cinstitului cap.

In timpul cruciadelor, latinii au luat din Constantinopol, in anul 1204, o parte din capul Sfantului Ioan Boteazatorul si l-au dus in Franta, asezandu-l intr-o biserica din Amiens, unde se afla si astazi.

sursa : http://www.crestinortodox.ro/

Așadar, dacă tot se zbat toți să ne scoată Religia din școli, să ne invrăjbească impotriva preoților și a Bisericii și impotriva lui Dumnezeu, să ne dezbine și să ne facă ”toleranți”, ei bine eu #REZIST.

Dar totuși, pentru a fi și eu in ”rândul lumii” vă urez ”hapi validei!” și ma duc să cumpăr o cutie de bomboane și să-i spun soției mele” TE IUBESC!”, așa cum o fac și in alte zile, nu neapărat că e 14 februarie .

___Vizualizari 71

Facebook Comments
Hapi validei !
Tagged on:                                         

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Distribuie
Read previous post:
Întâlniri cu muzica la Bușteni

Sâmbătă, 22 iulie 2017, ora 18.00, în cadrul Stagiunii Muzicale de la Buşteni, în cadrul ciclului de conferinţe şi audiţii...

Close