ULTIMELE ARTICOLE

Așa s-ar traduce noul Plan de Management al PNB , faza a-II-a, realizat intr-un mod total netransparent de către Administrația PNB in virtutea unor virgule din legi, hg-uri sau og-uri, cu sintagme de gen ”revizuire”.

zonare noua pnb

Se interpretează legea după bunul plac, adică la ”revizuire” nu mai este necesară Consultarea Publică 🙂 , numai că in accepțiunea generală , revizuire inseamnă și INDREPTAREA DE ERORI.

Istoric vorbind, limitele PNB au fost stabilite prin HG 230/2003 pe limitele amenajamentelor silvice dar nu pe hărți cadastrale ci pe hărti ”turistice” cu marker roșu și gros și cu mâna tremurândă a unor interese, care mai de care mai ”bine intenționate”.


Să protejăm natura ! Eu concept bun insă pus in practică prost pentru că au apărut anomalii interesante.

Spre exemplu, limita parcului nefiind trasă la ”scară” ci precum vă spuneam, cu linii groase s-a ajuns in situația ca blocurile de pe strada Telecabinei să fie prin PNB, case de la lizierele pădurilor la fel, jumătate din cimitirul de pe str Caraiman să fie inclus in PNB, Pârtia de schi Kalinderu să fie inclusă in zonă de protectie integrală, 326 de hectare de păsuni alpine să fie incluse in zonă de protectie strictă, trupuri de intravilan, la fel incluse in zone de protectie strictă sau integrală și multe altele și asta nu de ieri de azi ci de la inceputuri de prin 2007, continuat in 2011 și ne”revizuit” nici in 2016.

Se dorea pur și simplu aprobarea cu ochii inchiși a unui Plan de Management al PNB in totală contradictie cu nevoile comunităților locale, cu tradițiile dar și cu tendințele de dezvoltare.

In acest articol mă voi referi doar la Bușteni cu toate că și Sinaia este in aceeași situație.

Așadar in 15.09.2016 ne-am trezit că Bușteniului i s-a șters dreptul la evoluție economică și turistică ca și cum nu ar fi existat limite administrativ teritoriale, mizându-se pe lipsa de interes a autorităților locale numai că GHINION, autoritățile locale, incă, mai doresc ca urbea să se dezvolte.

Incredibil, dar adevărat, neținându-se cont de ”războiul politic”, Consiliul Local Bușteni a HOTĂRÂT RESPINGEREA PLANULUI DE MANAGEMENT AL PNB , in unanimitate, in ședința extraordinară din data de 20.09.2016 și a depus un Punct de vedere către APNB in data de 22.09.2016.

Trebuie să precizez faptul că nu s-a ținut cont de prezent ci de viitor, ce vom lăsa ”moștenire” celor care vor veni peste ani și vor incerca să continue să trăiască și să se dezvolte.

Ca să mă fac bine ințeles, propunerile noastre, ale C.L. Bușteni nu se vor rezolva sau realiza mâine ci au un orizont de 10 – 30 de ani și dacă nu ne ”facem ințeleși” ACUM, peste 5 ani va fi extraordinar de târziu deoarece netransparența APNB se va impământeni iar erorile nu vor mai putea fi indreptate.

Dar in ce constă viziunea C.L. Bușteni :

4.1. Valea Cerbului – Gura Diham – zona intravilan, (ZI), avand o zona perimetrala tampon de 20-30 de metri de zona de dezvoltare durabila, ZDD, sau zona de management durabil, ZMD (Anexa sau referire la HG 230 / 2003 limita intravilan);

* In baza unei cereri de administrare probabil, zona Valea Cerbului – Gura Diham aflată in intravilan până acum a fost preluată in administrarea APNB ca sit natura2000 trecere la Carnasiene mari, in speță Ursul Brun, adică conform articolului 126 din regulament… Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menţionate în cazul în care se constată frecventarea acestora de către carnasiere mari sau o degradare accelerată a mediului. … Valea Cerbului este frecventata constant de ursi, și cu toate că nu-mi place ”camparea ilegală” de acolo, dacă peste 5-10-15 ani vine un investitor și vrea să facă ceva CIVILIZAT ?

4.2. Captarile si aductiunile de apa vor fi in Z Intravilan sau ZDD; vor avea o zona perimetrala in tampon de 20-30 de metri in ZMD (Anexa acte de transfer intre Primarie si Casa Regala);

* Captările sunt trupuri de intravilan cu o zonă de protectie sanitară de 500 mp dar aducțiunile ( țevile care vin in oraș) in cea mai mare parte sunt cuprinse in Zona de Protecție Stricta ( nu se poate interveni cu niciun utilaj motorizat sau mecanizat) sau Zonă de Protectie Integrală ( la fel, nu se poate interveni). Aducțiunile sunt in mare parte construite pe la 1901 și trebuiesc inlocuite insă din cauza zonării nu se poate. Totodată traseele acestor aducțiuni sunt proprietatea publică a orașului Bușteni ( aflate in administrarea CL Bușteni ) 🙂 . Cine și cum va explica populației peste 5 – 10 ani că nu mai există sursă de apă deoarece nu s-a inventat transportul wireless de apă potabilă și că nu s-au putut tăia vreo 200 – 300 de brazi care in decurs de 100 de ani au crescut pe traseul vechilor aducțiuni. Ce-i drept, s-a exagerat cu zona tampon pentru că lățimea traseelor este de 2 metri iar 30 perimetral inseamnă o autostradă insă nu s-a gândit nimeni să defrișeze nici măcar acei 2 metri, nu, s-a luat in calcul că TREBUIE să poți interveni oricând in acele zone.

4.3. Domeniul schiabil Kalinderu va fi adus la starea initiala a suprafetelor aprobate in anul 2011 (Anexa “Print Screen” din fosta zonare);

La D.S. Kalinderu, incă din anul 2011 era prevăzută extinderea saniei tobogan. Cumva cumva a fost omisă din ZDD această zonă iar rezervorul existent 🙂 inclus in ZPI.

4.5. Crucea Caraiman va dispune de o ZDD de 5000 mp pentru un viitor heliport:

a) 1000 mp cu anexa avizul PUG

b) 4000 mp propunere noua heliport (aviz reabilitare Cruce PNB proiect depus pe fonduri norvegiene)

Cand a fost depus proiectul de reabilitare al Crucii de pe Caraiman, Consiliul Științific al PNB a aprobat transferul materialelor cu elicoptere, deci… unde aterizează, unde se depozitează, organizarea de șantier, anexe, etc. De precizat faptul că nu se vor construi covrigării sau tarabe cu vânzare de magneței dar cam cum vede cineva o altfel de rezolvare dacă se dorește reabilitarea Crucii ?

4.6. Se va realiza un drum de acces de la Cabana Piatra Arsa catre Canton Jepi (transformarea in ZDD a actualului drum de acces);

Cantonul Jepi a fost vândut, controversat sau nu. Acolo există 2000 mp de poiană din care 500 mp trup intravilan. Poteca de la Piatra Arsă la Canton are o lățime de 1,5 – 2 metri și in anumite locuri intr-adevăr sunt câteva exemplare de jneapăn in potecă. La fel, cum se va putea reabilita Cantonul Jepi sau transforma in ceva făra a avea acces cu un utilaj gen ATV sau mai știu eu ce ? Apoi, cine a cumpărat poate că va dori să facă turism, deci trebuie asigurat un acces, bineințeles fără zonă tampon de 20-30 de metri și cu incercarea de ocolire a jnepenilor crescuți in potecă. Dacă este să vedem dpdv al Proprietarului 🙂 , dacă nu are drum de acces să reabiliteze Cantonul Jepi atunci ce-ar fi să inchidă pur și șimplu poteca de acces din Jepii Mari … păi nu prea ar fi productivă ideea.

4.7. Se va realiza un drum de la parcarea Piatra Arsa – Statia de telecabina Babele – Salvamont Busteni – Biserica Eroilor Neamului – Releul Costila – Varful Caraiman .

Se va finaliza de fapt DJ 713 de la Piatra Arsă, unde s-a oprit NICĂIERI, până la Releul Coștila așa cum era el existent inainte de 1989.

4.8. La intersectia drumului catre Releul Costila cu drumul catre Varful Caraiman va fi prevazuta o ZDD pentru un heliport, conform solicitarii CJ Prahova (se anexeaza “Adresa Consiliului Judetean” de aprobare a banilor pentru heliport);

Din cauza unor ”promisiuni” de DEMOLARE a Bazei SALVAMONT Bușteni de către CJ Dâmbovița după ce se va termina procesul de grănițuire intre Bușteni și Moroeni, CJ Prahova a aprobat fondurile necesare pentru construirea unei noi baze Salvamont cu bază de intervenție rapidă SMURD. Probleme ?

4.9. Cimitirul Caraiman va fi inclus in intravilan si va exista o zona tampon ZDD sau ZMD .

Precum spuneam la inceput, cimitirul din str. Caraiman are o porțiune destul de mare in PNB din cauză că limita s-a desenat cu o grosime de câțiva zeci de metri și conform regulamentului, când mai și murim, pe lângă certificate si alte cele lumești, vom avea nevoie de Avizul favorabil al APNB pentru a ne săpa groparul groapa . Chiar dacă i se pare cuiva o glumă proastă, această eroare a fost identificată incă din 2011 insă nu s-a ”revizuit” in noul PM al PNB.

4.10. Toate pasunile situate in ZPS vor trece in ZPI sau ZMD (a se anexa “Plansele studiului zoopastoral” pentru fiecare pasune introdusa)

Mare parte din pășuni sunt situate in Zona de Protecție Strictă si acest lucru, pe termen mediu și lung va aduce atingere gravă activităților pastorale deoarece multe acțiuni cum ar fi cositul, păsunatul, etc, sunt INTERZISE. Totodată ciobanii pierd suvențiile de la stat deoarece nu pot dovedi că ”pășunează” legal și mai grav mai trebuie să returneze și banii primiți in ultimii 5 ani.

4.11. Constructiile zoopastorale, care pot deveni stane turistice, sa dispuna de un teren de 1000 mp, argumentare cu HG 57 / 2007 articolul (traditii si ecoturism) pentru trecerea de la 500 mp la 1000 mp;

Probabil că termenul ”care pot deveni” este in plus deoarece in orice țară civilizată care a adoptat normele europene in ”păstorit” , in viitor, TOATE vor deveni stâne turistice, cu produse bio reglementate sanitar care vor duce mai departe tradiția. Nu lăsăm loc de apreciere in viitor care construcție zoopastorală să facă turism.

4.12. Poiana Costilei va intra in zona de intravilan cu zona tampon de ZDD sau ZMD ;

In PUG 2000 dar si propunerea 2016 Poiana Coștilei va fi ”spațiu verde”. Cu toate că a fost inclusă in ”Zonă Protejată” nu spune nimeni DE CE sau PENTRU CE. Când ați fost ultima oară in Poiana Coștilei ? … că dacă ați fost acum câțiva ani, acum nu mai este ce a fost, iar aici este o discuție amplă cu privire la protecția naturii prin interzicerea activităților pastorale deoarece intr-un timp foarte scurt au apărut specii invazive care pur și simplu au distrus peisajul, flora aceea minunată. Poiana Coștilei a devenit o ”chestie” plină de steregoaie, ștevie și urzici, neatractivă.

4.13. Traseul tren alpin din PUG (nou) va fi respectat si situat in ZDD .

Trenul alpin nu este un SF ci un mijloc de ”promenadă” fără a afecta zona virgină si protejată. Un mijloc de transport deosebit atât de admirat in alte părți insă se pare ”interzis” nouă tuturor din zona prahoveană a PNB. La fel, au fost discuții cu privire la utilitatea acestui tren alpin … păi dacă nu se realizează o bază de date cu se va admira stânga dreapta … izolăm sau interzicem pentru că sunt unii impotenți să descrie sau să studieze ceeace avem aici, patrimoniul nostru natural. Avem ”milioane” de vizitatori ai PNB care insă nu văd nimic deoarece nu stiu ce ar trebui să vadă.

4.14. Cariera Piatra Arsa si Pestera lui Bogdan in ZDD; drum acces catre DN1 (de depus “Anexa Drum Forestier”)

Exista un drum forestier care unește Sinaia cu Poiana Țapului care poate deveni o atracție turistică dar si o posibilitate de fluidizare a traficului de pe DN 1. Zona Carierei și a Peșterii lui Bogdan poate deveni un loc de belvedere.

4.15. Langa Mănastirea Caraiman se va zona in ZDD 1 ha (Pentru cimitir);

4.16. Se va realiza o parcare ecologica in zona Babele (se va cupla cu 417);

Se va amenaja o parcare pe DJ 713 la fel ca și la Piatra Arsă ( care a fost deja prevăzută in noua zonare a jud. Dâmbovița ), deoarece dacă ne uităm atent la PUG Moroeni, la Babele, in jud Dâmbovița, in jurul monumentelor Babe și Sfinx vor apare o multitudine de pensiuni, vile și piscine, helioporturi și alte cele, deci este necesară o parcare in PRAHOVA 🙂 , măcar atât.

4.16.bis. “Urlatoarea” cu 10m-20m ZDD. Refugiul Salvamont din Valea Spumoasa;

Trebuiesc prevăzute niște locuri in care să poată fi amplasate niște construcții de dimensiuni mici in scop comercial, alimentare și suveniruri la toate puncetele de atracție

4.17. Se vor identifica toate obiectivele turistice sanogene din PNB, aferent UAT Busteni, unde se vor amenaja spatii de odihna, relaxare si adapost (vecinatatea cascadelor, a pesterilor, a belvederilor, a padurilor, etc.).

Ar fi multe de scris despre cum au evoluat lucrurile, că s-a creat un grup de Facebook pentru dezbaterea planului de management, că au existat câteva intâlniri cu factori interesați care și-au pus mintea la contribuție cum să ne dezvoltăm fără a afecta natura, că au existat intârzieri de ordin birocratic, confruntări benefici intre idei și persoane… cer este că PLANUL DE MANAGEMENT AL PNB in forma prezentată de APNB in data de 15.09.2016 este netransparent, negândit, sau gândit din ”alte puncte de vedere”, prea restrictiv iar dacă este să intrebăm vreun specialist in planuri de management și strategii se va dovedi că nu este de fapt un document făcut de profesioniști ci o adunătură de copy-paste din ordonanțe de urgență, diverse planuri ale altor parcuri naturale sau naționale și o dorință acerbă de preluare de atribuții de control și monopol.

In documentul elaborat de Comisia responsabilă pentru apărarea intereselor Oraşului Buşteni au fost preluate diverse puncte de vedere inclusiv cele ale Clubului Alpin Român cu referire la alpinism dar și a diverșilor prestatori in activități de turism gen mountainbiking, trekking, etc.

Probabil sunt multe alte puncte de vedere care au scăpat analizei insă timpul IMPUS de APNB pentru a veni cu cumpletări sau propuneri ( 22 septembrie ) a fost prea scurt pentru a organiza o consultare publică reală și legală cu cetățenii orașului sau cu toți factorii interesați. Nu este o scuză insă consider că e oricum un pas in transparentizarea acțiunilor și activităților monopoliste a acelora care se cred ”Zeii Bucegilor” – APNB.

Cam aceasta este viziunea C.L. Bușteni intr-o fază in care a trebuit să se adapteze lipsei de comunicare a APNB, fără o consultare publică reală. Este un inceput sau un sfârșit, cine poate ști, insă cu siguranță nu ne vom opri aici.

Așadar, nu vă inchipuiți că ne vom apuca să băgam buldozerele și drujbele prin PNB ca să distrugem, dar nici nu vă inchipuiți că vom asista pasivi la dispariția Orașului Bușteni, a tradiției sale sau a viitorului său din cauză că Administrația PNB dorește să devină STAT in STAT fără insă a avea acest drept.

Bușteniul și limitele teritoriale ale lui sunt ale cetățenilor orașului Bușteni și numai cetățenii pot decide incotro ne indreptăm iar dpdv al viitorului, prin JURĂMÂNT, toți consilierii locali au obligația de a face tot ce le stă in putință și cu toată priceperea pentru bunăstarea locuitorilor care i-au ales.

Totodată ne-au mai ”mirat” niște articole din ”regulamentul” care va sta la baza funcționării APNB :

Art.55. Utilizarea raţională a pajiştilor din zona de protecţie integrală pentru cosit şi/sau păşunat este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităţilor ce deţin aceste păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de APNB astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi nici speciile de floră şi faună. Păşunatul şi/sau cositul în zona de protecţie strictă este interzis.

Art.61. În cazul pajiştilor pentru care conservarea biodiversităţii presupune interzicerea temporară a păşunatului, Administraţia Parcului are prioritate la închiriere la preţuri egale cu cele oferite de crescătorii de animale daca nu se pot aloca despăgubiri sau compensaţii.

Art.85. Autorizarea lucrărilor de construcţii/investiţii pe teritoriul APNB şi în imediata vecinătate se va face de către Autoritatea Administraţiei Publice Locale sau Judeţene, după caz, numai după obţinerea acordului favorabil ( avizul nu acordul și a fost inclus cuvântul favorabil !!! ) pentru fiecare lucrare în parte, al Administraţiei Parcului Natural Bucegi, Consiliului Ştiinţific şi Academiei Române, după caz cu respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina în construcţii şi protecţia mediului.

Art.96. Administrația Parcului Natural Bucegi va solicita si deţine copii la zi ale PUG, PUZ şi PUD ale localităţilor din perimetrul Ariei Protejate sau din imediata vecinătate a acestuia din care să reiasă statutul juridic al terenurilor şi al construcţiilor.

Art.98. Managementul zonei de dezvoltare durabilă va respecta următoarele reguli :

În zona de protecţie strictă este interzisă realizarea de noi lucrări de construcţii/investiţii precum şi realizarea de noi aducţiuni de apă şi gaze naturale, reţele electrice şi telefonie, instalaţie de transport pe cablu, drumuri sau orice alte lucrări care duc la degradarea patrimoniului natural.

Art.116. În perimetrul Ariei Protejate este interzisă montarea corturilor în afara locurilor special amenajate și semnalizate şi părăsirea traseelor turistice marcate.

Art.117. În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor habitate caracteristice pentru specii de floră şi faună ocrotite şi/sau Rezervatii Naturale, turistii vor fi insotiti obligatoriu de catre agentii de teren, ghizii de turism ai Administratiei sau ghizi montani autorizati si legitimati de Administraţie, dacă în Planul de Management nu sunt prevăzute alte restricţii. Pentru serviciile de însoţire/îndrumare va fi perceput un tarif ce va fi stabilit de către Administraţie.

Art.119. Tariful de vizitare a Ariei Protejate se instituie de către Administraţia Parcului şi se aprobă de către Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului, conform legii. Aceasta se stabileşte anual cu acordul Consiliului Ştiinţific, pentru fiecare categorie de persoane, autovehicol şi mijloc de campare, în parte. Tariful se percepe la punctele de acces şi control sau pe teritoriul Parcului de către persoane sau instituţii autorizate de Administraţia Parcului Natural Bucegi. Tariful de vizitare poate fi inclus şi în contravaloarea serviciilor de cazare, transport, de comun acord cu Administraţiile publice locale şi proprietarii/administratorii obiectivelor turistice şi instalaţiilor de transport pe cablu.

Art.120. Vizitarea Parcului Natural Bucegi fără plata tarifului de vizitare este interzisă

Art.124. Camparea pe teritoriul Parcului Natural Bucegi se face în zona de dezvoltare durabilă pe amplasamente semnalizate corespunzător.

Art.126. În cazul locurilor de campare dotate cu amenajări specifice anume WC-uri ecologice, aducţiuni apă potabilă, vetre de foc, containere pentru colectarea deşeurilor menajere si altele asemenea, semnalizate ca atare se va percepe tarif de campare de către Administratorul locului, tariful fiind folosit pentru întreţinerea /ecologizarea acestuia. Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menţionate în cazul în care se constată frecventarea acestora de către carnasiere mari sau o degradare accelerată a mediului.

Art.140. Este interzisă amplasarea de trasee de alpinism în siturile de conservare pentru obiective geologice iar cele existente în aceste situri vor fi dezafectate pe teren în termen de 12 luni şi nu vor mai fi înscrise pe hărţile turistice.

Art.152. Desemnarea zonelor în care se poate practica escalada sportivă se face de către Administratia Ariei Protejate, conform legislatiei si procedurilor în vigoare, în functie de zonarea interioară a Ariei Protejate și de prevederile Planului de Management al Parcului.

Art.155. Este interzisă orice activitate de automobilism, motociclism sau ciclism, în afara drumurilor publice, pe teritoriul Ariei Protejate. Mountainbike-ul sportiv poate fi practicat doar pe trasee special amenajate şi semnalizate corespunzător de către Administrația Parcului Natural Bucegi.

Art.158. Distribuirea cu sau fără plată a materialelor informative din punct de vedere turistic care nu sunt elaborate de catre Administraţia Parcului se va face doar cu acordul acesteia în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor pe care le prezintă. Solicitarea acordului îi revine autorului sau editorului acestor materiale informative.

Art.159. Excursiile de grup în Aria Protejată, organizate de agenţii de turism, se desfăşoară numai cu participarea unui ghid de turism al Administrației Parcului Natural Bucegi sau ghid autorizat de Administrația Parcului Natural Bucegi.

Art.161. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare si fara plata tarifelor legale nu este permisă în Aria Protejată. Cei interesaţi pot obţine un permis temporar de la Administrația Parcului Natural Bucegi, contra plăţii tarifului aprobat.

Art.164. Organizarea de competiţii şi manifestările de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona Ariei Protejate şi în tabere fără acordul serviciilor publice de Salvamont şi avizul Administrației Parcului Natural Bucegi sunt interzise.

Art.170. Competiţiile şi manifestările cu caracter sportiv, inclusiv cele de alpinism si escalada, şi /sau cultural pe teritoriul Ariei Protejate se organizează doar cu acordul formaţiunilor Salvamont şi cu avizul Administraţiei Parcului Natural Bucegi.

Art.188. Agenţii de teren, ghizii specializaţi sau conducătorii de grup au obligaţia să interzică accesul pe anumite trasee de vizitare, în următoarele situaţii:

a) grup prea numeros;

Art.190. Camparea se va face, în limita locurilor disponibile.

Art.191. Este interzisă, într-un perimetru de protecţie, montarea corturilor sau bivuacurilor, în afara locurilor de campare şi accesul autovehicolelor, în afara drumurilor.

Art.227. În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul Administraţiei PNB are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenţii pe raza Ariei Protejate.

Art.228. Constituie contravenţie neprezentarea actelor de identitate, la solicitarea personalului Administratiei PNB, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce constituie contravenţii.

Art.231. In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza, apararea si administrarea ariei naturale protejate, precum si in activitatea de constatare si sanctionare a contravenţiilor din prezenta lege personalul Administraţiei Parcului Natural Bucegi este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Art.235. Toate activităţile, turistice, economice, silvocinegetice, miniere, educativ-culturale, ştiinţifice, etc. se supun prevederilor Regulamentului Ariei Protejate.

Aștept cu interes puncte de vedere insă inainte să vă lansați in acuze la adresa Bisericii de la Baba Mare gândiți-vă unde-și vor petrece Paștele cei cazați in jurul Sfinxului și al Babelor 🙂 conform PUG Moroieni și Zonării din Planul de Management al PNB .

biserica

Așa arăta zonarea pt Bușteni:

1

Așa arată acum:

zonare noua pnb

Așadar nu există diferențe majore ci de bun simț.

___Vizualizari 910

Facebook Comments
Parcul Natural Bucegi Prahovean interzis tuturor
Tagged on:                                     

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Distribuie
Read previous post:
O săptămână de neuitat in Bușteni și imprejurimi

Liceul Ion Kalinderu a beneficiat de un proiect de schimb de experiență intre elevi din Bușteni și Moissy-Cramayel – Franța...

Close