Strategia de demolare durabilă integrată a feudei Bușteni Partea II, cap. 2

Acest articol are mai multe pagini pentru că sunt atâtea de spus, prea multe pentru un spațiu atât de mic.

De cele mai multe ori aud că TURISMUL este singura activitate a Porții Bucegilor ( a Bușteniului) din care localitatea trăiește. In multe rânduri am arătat cu date și cifre că nu prea este așa. Ce este drept , activitatea de turism este una care mai dă câte un impuls vieții economice vreo 80-100 de zile pe an.

Fel de fel de articole, comunicate, manipulări ne arată că avem una din cele mai ”turistice ” stațiuni din România, așa o fi ?!?

Să privim un pic din interior, dar și din afară.

NOI NU FACEM TURISM, SUNTEM ”FĂCUȚI” IN NUMELE LUI !

Facem CAZARE, TRANSPORT pe CABLU, DRUMEȚIE, SCHI, uneori mai vedem câte un spectacol cultural și bineințeles MÂNCĂM și BEM . Cam  asta facem și noi locuitorii dar si TURIȘTII.

Problema este că ce am dat eu exemplu de activitati deasupra se intâmplă disparat, fără vreo conexiune intre ele, fără alcătuirea vreunei oferte locale cât de cât compactă, fără un program bine stabilit, fără animație. Trăim intr-un loc anost, plin de potențial.

Potențialul este ceva cam ca trecerea la Economia de Piață sau Tranziția, cam ce auzim zilnic de 26 de ani incoace.

Zi de zi ne izbim de ”turism” pentru că in numele lui totul a deveni o junglă, un loc de impușcat leul, de belit pielea de pe vizitatori dar și de a fi beliți ( fig.) de către autoritățile locale.

In numele TURISMULUI am devenit o masă de manevră ineptă și sperând in această ultimă soluție participăm in tăcere de pe margine la dispariția NOASTRĂ.

Și mulți nu-mi dau dreptate când zic că NU turismul este activitatea principală și unica soluție pentru că nu reușesc să dau altă soluție sau activitate ACTIVĂ și vizibilă. Așa și este, altceva nu există ! Și explic

Se spune că turismul are activități conexe, comerțul și alimentația publică fiind ceva conex, suveniruri, sevicii, agrement etc.

Să privim niște aspecte :

Turiștii vin și pleacă, cam 1.000.000 de vizitatori sau ” tranzitatori ” ai localității in fiecare an. Undeva in medie in sezonul cald sau rece 3000 per zi cazați (!?!), INS (Institutul Național pt Statistică ) raportează un grad de acoperire turistică anual de 19 % in ultimii trei ani, insă raportează in jur de 35.000 de turiști din care straini 3500 si 65.000 de inoptări.

Te uiți la cifre și-ți pare rău că nu ai fost atent la orele de matematică când s-au predat integralele și radicalii pentru că numai așa ți-ar mai fi ieșit ceva, altfel NIMIC.

 

Avem la Bușteni 217 de unități turistice cu 1679 camere care insumează 3574 de locuri de cazare ,  adică CAZARE

Mai avem la Bușteni  41 de unități de alimentație publică pentru turism ( restaurant, braserie, bufet bar ) care insumează 4166 locuri la mese , adică MÂNCARE

8 ( opt) baruri de zi cu 261 locuri și 2 ( două) disco-baruri cu 290 de locuri , adică băutură muzică și dans

3 biserici ortodoxe și o mânăstire ( mânăstirea are 220 de locuri de cazare și tot atâtea locuri la mese – dar nu pentru turism 🙂  )

3 obiective culturale/turistice – Castelul Cantacuzino, Centrul Cultural Aurel Stroe și Muzeul Memorial Cezar Petrescu

2 (două) parcuri de distracții – Zamora Adventure Park și Kalinderu din care a mai rămas doar săniuța că restul a mâncat ursul 🙂 .

101

1 complex ( 9 hectare ) Pârtii de schi +Fun Park – DS Kalinderu functional doar iarna

Multe trasee montane care duc …

Și asta nu ar fi nimic doar că mai avem  :

–  1. PIAȚĂ AGROALIMENTARĂ

pasarelaview

Toți, dar toți fără excepție spun că piața noastră este foarte scumpă și că preferă să-și cumpere produsele din alte părți când vin aici. Au dreptate, dar buștenarii cu mici excepții iși fac cumpărăturile de aici. Nu este ciudat că avem pășunile din Baiu și Bucegi inchiriate sau concesionate catre locuitori ai orașului, cu efective de peste 5000 de oi, 1000 de vaci, porci, cai și măgari și totuși pe piața din Bușteni NU EXISTĂ produse lactate sau din carne, LOCALE??? cu prețuri avantajoase atăt pentru locuitori cât și pentru turiști pentru a-i incuraja să-și facă cumparăturile de aici ? Despre alte produse tradiționale nici nu mai vorbesc.

Deci comerțul cu produse alimentare nu prosperă de pe urma turismului, ca activitate conexă și strâns legată de atragerea de turiști.

Intrebare :  MAI EXISTĂ ACESTE EFECTIVE DE ANIMALE sau doar se incasează subvenții sau se fac tranzacții imobiliare cu terenurile?

 

– 2. DOMENIUL SCHIABIL KALINDERU

kalinderu

Există sute de comentarii pe diverse site-uri cum că o urcare este prea scumpă ( 20 lei ) și că fiecare preferă alte locații, că este prea aglomerat accesul prin porți și prea lung timpul de stat la coadă la caserie …

HPIM6322

E ok, fiecare cu gândirea lui și cu afacerea lui dar din raportări publice aflăm că totalul incasărilor pe acest domeniu este de 13 – 16 miliarde lei vechi  anual si că sunt in jur de 85.000 de urcări  cu telescaunul , urcări nu tichete .

HPIM6325

 

Orice schior face zilnic in jur de 10 urcări pentru a se da de 10 ori pe o pârtie de 1,3 km ( 5 – 10 minute / tură).  ceeace arată la un calcul sumar că D.S. KALINDERU atrage 8500 de persoane in 80 de zile de sezon 🙂 , 🙂 , 🙂 , 🙂 iar telescaunul care deservește acest domeniu are o capacitate de transport de 1200 de persoane / ora, 12.000 / zi si 960.000 de persoane / sezon, dar acolo se dau doar 10% din capacitate 🙂 , 🙂 , 🙂 , :),  dar ”o urcare este prea scumpă ( 20 lei ) și că fiecare preferă alte locații, că este prea aglomerat accesul prin porți și prea lung timpul de stat la coadă la caserie”

Deci 1.600.000 lei / an adică 1062 urcari / zi , 8 ore + NOCTURNĂ 4 ore, uneori , rezulă 100 si ceva / oră – capacitate 1200 / oră.

Si ar fi ceva cu 10% din capacitate dacă n-ar interveni in același domeniu FUN Park-ul care și acela este inclus in aceeași sumă .

La o minimă recapitulare vedem că pe lângă TELESCAUNUL KALINDERU cu Pârtia Kalinderu I in această ecuație de 1.600.000 lei au apărut :

– Pârtia Kalinderu II

– Estacada

– Fun-Parkul

– Nocturna

… DAR NUMĂRUL UTILIZATORILOR D.S. KALINDERU A RĂMAS CONSTANT ? …. 🙂 , 🙂 , 🙂 , 🙂

Deci ultima soluție a orașului, turismul, cel aprig lăudat , CREȘTE dar NEGATIV ( trend descendent ii spune in tratatele de economie 🙂 ) !

Drept pentru care s-a realizat un studiu de oportunitate dacă să se instrăineze/concesioneze  D.S. Kalinderu sau NU. A ieșit că DA cu suma minimă a unei redevențe de 100,000 Euro / an , (430.000 lei) cu toate că valoarea patrimonială a acestuia era de aprox. 6,5 milioane euro . S-a făcut o licitație și câștigătorul a lansat suma de aprox  250.000 euro / an 🙂 , problema este că de atunci ( 2013 ) și până acum nu a plătit redevența integral . Cred că cei de la PHARE, UE, M.D.R.T. , doamna Udrea, Roberta Anastase, CJ. Prahova etc aplaudă hotărârea de revigorare a turismului montan de la Bușteni.

– 3. CENTRUL ORAȘULUI  – Bușteni – O stațiune renăscută

HPIM6367

Acesta este un subiect destul de controversat pentru că inițial acest proiect avea o altă abordare, una unitară privită d.p.d.v. al turismului și avea și alte costuri.

Inițial Proiectul ”Bușteni – O stațiune Renăscută” a avut trei componente , s-a spart și au rămas două din care a fost realizată doar una integral, ca in acea zicală ” Cei patru apostoli au fost trei, Luca și Matei”.

Prima componentă a fost cea de dezvoltare economică , apoi cea de dezvoltare culturală iar la final cea turistică.

– La cea economică, care cuprindea Piața Agroalimentară , un centru de management și galerii comerciale in parcul central s-a renunțat pentru că s-a grabit cineva in timpul evaluării și a construit din bani de la Bugetul Local, Piața Agro -Alimentară pentru turiști și cetățeni, pentru ca produsele să fie tradiționale, ieftine și bune și astfel proiectul nu a mai fost eligibil.

– La cea culturală , singura finalizată, a fost reabilitat cu succes Centrul Cultural Aurel Stroe prin reamenajarea podului acestuia cu săli de curs, sali de dans și muzică, spații pentru artiști, etc care ar fi trebuit să atragă un  număr insemnat de turiști iubitori de cultură  și să se organizeze diverse activități GRATUITE, locale și a mai fost reabilitat fără a se reabilita monumentul ” Ultima Grenadă” , adică a fost reabilitat imprejurul fără a se umbla la soclu și statuie. Valoarea proiectului ceva de genul 2.000.000 lei. Valoarea concretă o puteți citi pe placuțele de la obiective.

– La componenta  turistică… Aici ar fi ceva de scris !

In primul rând Titlul Proiectului , este ceva gen ”Modernizarea serviciilor și creșterea…. ”

Valoarea Proiectului – undeva in jur de 5.000.000 Euro.

Obiectivele Proiectului – Stiu că erau 11 ! sau 9 ? le enumăr in continuare să văd dacă-mi aduc aminte:

– FOISOR pentru Fanfară  – vreți să știți cât a costat ? este scris pe panoul de identitate vizuală 🙂

– Loc de joacă pentru copii la standarde europene

– Amfiteatru in aer liber

– Minigradina Botanică

– Teren multifunctional de sport – terenul de tenis – Arena Ilie Năstase

– Amenajare Parc Central cu lucii de apă si statui , asta nu implica RADEREA TUTUROR ARBORILOR din parc dar ” parcă așa arată altfel”.

– Amenajare Parc in padurea cu pini – adică Aleea de deasupra amfiteatrului până la strada Alpinistilor.

– Reabilitare strada Alpinistilor

– Amenajarea Parcului contemplativ

– Sala de sport pentru activități indoor  sau Hala Centrală Gri

SIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII !  🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂

– ILUMINAT NOCTURN PÂRTIA KALINDERU I 

WOOAW , toate astea , 11 obiective cu finanțare UE  și cofinanțare de la BUGETUL LOCAL 50% + 50% , 5.000.000 Euro pentru DEZVOLTAREA TURISMULUI, și ATRAGEREA de turiști .

Aici trebuie să remarc că scade suma aproximativă a Domeniului Schiabil Kalinderu cu 300.000 de Euro pentru că sigur, sigur, sigur, NOCTURNA nu a intrat in LICITAȚIA DESCHISĂ pentru instrăinare/concesionare și sigur nu a intrat nici Transformatorul de TENSIUNE , cel de aprox 400.000 de lei  care alimentează zona domeniului schiabil inclusiv Telescaunul si Fun-Park-ul, suplimentar ce-i drept dar decontat tot de ADR SUD Muntenia acum trei ani prin vară. 🙂 , 🙂 , :).

Aveți aici o Hotărâre a CL Busteni ( Hotararea nr. 018 din data de 19.02.2010)  in care găsiți următoarele paragrafe :

” Art. 11 Aproba acoperirea tuturor cheltuielilor de intretinere si functionare a obiectivelor de investitii pe 0 perioada de cel putin 5 ani dupa darea in exploatare de catre CL Busteni.
Art. 12 Proprietatea infrastructurii modernizate si natura activitatii pentru care s-a acordat finatare vor fi menținute pe 0 perioada de eel putin 5 ani după finalizare, perioada in care se va asigura exploatarea si intretinerea sa.

Pe lângă acești 5.000.000 de euro, Doamna Udrea de la ministerul dânsei a mai alocat aproape 1.000.000 euro pentru construirea pârtiei Kalinderu II , concesionată și aceasta la grămadă in cei 250.000 euro/an neplatiți. 🙂

Deci stimați cititori , ați ințeles ? Turismul sau dezvoltarea sa a beneficiat de 6.000.000 de euro fonduri pentru dezvoltare și creșterea numărului de turiști de pe la UE și din Bugetul Local, și Guvern insă cineva avut geniala idee de concesionare 🙂 🙂 către un privat care nu-și platește redevența.

Banii din redevență ar trebui să intre in Bugetul Local …

4. S.C. Kalinderu Services SRL  … 

Societate creată de C.L. Bușteni in martie 2011 cu scopul de a ”eficientiza” activitatea ”comercială” a Primăriei Bușteni.

Inițial S.C. Kalinderu Services a preluat cam tot ce se putea prelua, adică:

– SADPP-ul – Fostul GOB ( Serviciul de gospodărire a Orașului Bușteni ) – cu toate activitatile de intretinere a domeniului public, inclusiv dezapezirea trotuarelor si parcarilor

– D.S. Kalinderu, cu totul, pârtii, fun-park, estacadă, telescaun, spatii comerciale, parcare, bariere, inventar complet si angajați

– Toate parcările

– Valea Cerbului – spatiile de campare si picnic, salubrizare, taxe ecologizare

– Sala de Sport de pe strada școlii

– Piața Agro-Alimentară.

Ca idee, era bună, se descentralizaseră serviciile, nu se pierdea personalul, societatea / ansamblu era autofinanțabilă.

Dacă se privește atent, autofinanțarea se realiza din D.S. Kalinderu care producea NET 1.600.000 lei anual, celelalte activități producând in mare parte pierderi insă acestea se susțineau din Bugetul local pentru că proveneau din activitati de intreținere parcuri, parcari, etc .

Dar voi aloca acestui subiect o atenție specială, cu date, fapte, bugete, bilanțuri etc, din care vom ințelege ”strategia de distrugere integrală a Bușteniului” de către Consiliul Local Bușteni, ales de către noi, locuitorii.

 

 

 

 

___Vizualizari 522

2 thoughts on “Strategia de demolare durabilă integrată a feudei Bușteni Partea II, cap. 2

    1. Nouă ne-a luat câțiva ani să ajungem aici și ne va mai lua mult timp de acum incolo să ne dezmeticim sau să ințelegem ce se intâmplă.

Leave a Reply to un.bolovan Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
CAMPIONATUL-DE-SF
Campionatul European de Science Fiction – Bușteni 2013

Campionatul European de Science Fiction - este la prima ediție și se desfășoară in perioada 11 Noiembrie - 21 Noiembrie...

stația-Kalinderu
Domeniul schiabil Kalinderu s-a dat… sau poate că NU!

In seara aceasta doar articol si o poză scurtă care nu-mi aparține ( imi cer scuze pentru că nu se...

Close