ULTIMELE ARTICOLE * Inregistrare/logare *

Reptile, anfibieni, pești si melci – Fișa Bucegi – Sit natura 2000

0212 R Anguis fragilis  – Năpârca

0212Naparca


Cartea Roşie a Vertebratelor din România (specie vulnerabilă relativ rară) .Este de fapt o şopârlă fără picioare. mediul sau de viata preferat ramane padurea si indeosebi padurea de munte sau cea de foioase de la altitudini mai mici, unde sta intreaga zi incolacita sub pietrele plate care au fost incalzite de soare sau sub maracini, iar uneori se misca prin vegetatia din jur

 

0213 R Elaphe longissima – Șarpele lui esculap

0213Sarpele-lui-Esculap

Corpul acestui sarpe este zvelt si are pe ambele parti ale capului cate o pata galbena. Solzii de pe spinare sunt netezi si partial patati cu alb. Pe partea dorsala, corpul sau are culoarea cafenie-deschisa, mai inchisa spre coada, iar pe partea ventrala este alb- galbuie. Linia de demarcatie dintre cap si corp este foarte putin vizibila, de asemenea acesti serpi au pupilele ochilor rotunde. Conținut restricționat. Logați-vă !Masculii au spatele mai totdeauna cenuşiu (cenuşiu-albăstrui, verzui-albicios), cu o dungă neagră longitudinală sinuoasă sau un pronunţat zigzag ascuţit, slab distinct la indivizii cu coloraţie întunecată, absent sau redus la o dungă rectilinie pe şira spinării. Laturile corpului cu pete întunecate, mai mult sau mai puţin rotunde. Capul patat mai mult sau mai puţin cu negru, iar către ceafă o pată unghiulară neagră în formă de A sau > < sau X. Ceafa gălbuie. Abdomenul cenuşiu, albăstrui sau negricios, mai mult sau mai puţin pătat cu alb, galben sau cafeniu cu pete negre. Vârful cozii ventral gălbui la femele, dorsal cu un desen mai egal, mai întunecat, cafeniu, roşu până la cenuşiu-cafeniu, galben-cafeniu întunecat sau verde-măsliniu. Abdomenul cenuşiu; vârful cozii galben mai mult sau mai putin stralucitor.

Dintre varietăţile de culoare, cea mai comună la noi este var. prester, neagră; puii la naştere cenuşii şi către 2 ani devin negrii.

Este mai mult nocturnă, cu modul de viaţă asemănător cu al Vipera ursinii. Pe vreme noroasă foarte agresivă; muşcătura uneori mortală. În captivitate refuză hrana şi cel mai des moare.

Prima acuplare primăvara, a doua toamna, dacă prima a fost timpurie. Femela naşte 5-20 pui în iulie-septembrie, care încep să vâneze imediat după naştere. Hibernează din noiembrie-decembrie.

Este răspândită aproape în toată Paleartica. La noi, în tot lanţul carpatic şi în regiunea de dealuri.

 

0001 A Bufo bufo – Broasca râioasă brună

0001broasca-raioasa-bruna

Această specie terestră, larg răspândită, o întâlnim în mai toate regiunile de la şes până la munte, în păduri, câmpii, grădini sau chiar parcuri ori localităţi. Numele dezavantajos i-a fost dat pe de o parte pentru aspectul „bubos” datorat glandelor tegumentare foarte dezvoltate, ce ne duc repede cu gândul la nedorita infecţie cu iritantul acarian Sarcoptes scabiae (râia). Un alt motiv, mai aproape de realitate însă, este că această broască este capabilă să secrete prin glandele sale tegumentare o substanţă puternic iritantă pentru mucoase – bufonina. Puţini sunt însă oamenii care cunosc acest amănunt, ariciul însă ştie să-l folosească de mii de ani, pentru că atunci când găseşte o asemenea broască se freacă cu ţepii de ea îmbibându-i cu iritanta substanţă şi făcândui mai eficienţi.

Culoarea este simplă, brun-cenuşiu cu pete mai întunecate pe partea dorsală, mai deschisă şi deobicei pătată pe partea ventrală. Masculul este mai mic decât femela, dar viguros în perioada ce urmează Dragobetelui, pentru că odată ce a pus ochii pe o femelă, o ţine strâns de sub-braţ în aşa-zisul amplexus axilar până când ouăle sub formă de şirag sunt depuse în apă.

O putem vedea destul de uşor tot timpul anului, fiind însă foarte vulnerabilă mai ales primăvara când se deplasează mult în căutare de bălţi propice reproducerii, ocazie cu care este adesea călcată de maşini. În ţările care nu numai că se respectă, dar respectă şi mediul, constructorii de şosele lasă spaţii speciale de acces pe sub asfalt. După încheierea reproducerii adulţii părăsesc apa şi îşi petrec viaţa departe de aceasta, hoinărind după insecte mai ales pe înserat.

Statut: Cartea Roşie a Vertebratelor din România (specie aproape ameninţată)

 

0002 A Bufo viridis – Broasca râioasă verde

0002broasca râioasă verde

Este o broasca raioasa masiv construita, cu glandele parotide proeminente, si, in genertal, foarte atractiv marcata cu pete verzi pe un fond mai deschis la culoare. In perioada de imperechere, masculul are un oracait foarte puternic. In afara sezonului de imperechere, Broasca Verde poate fi vazuta adesea vanand in jurul lampilor stradale si a altor surse de lumina artificiala, care atrag un numar mare de fluturi, molii si late insecte zburatoare.

Habitat: medii relativ umede, zone joase.

Marime: pana la 10 cm.

 

0003 A Hyla arborea  -Brotacelul

0003brotacelul

Specie vulnerabila conform IUCN (International Union for Conservation of Nature) şi a “Cărţii Roşii a Vertebratelor din România” Bucureşti 2005, face parte din Phylum Vertebrata, Clasa Amphibia, Ordinul Anura, Familia Hylidae, Genul Hyla, Specia arborea.Hyla arborea sau broasca europeană de copac, brotăcelul, buratecul sau răcănelul este o anură de dimensiuni mici, lungimea adultului fiind de cca 5 cm. Capul mai lat decât lung, botul scurt şi rotunjit, ochii laterali, timpanul vizibil. Membrele sunt lungi, cu discuri adezive caracteristice la vârful degetelor, degetele anterioare uşor palmate la bază, primul deget mai scurt decât al doilea, cele posterioare palmate. Pielea este netedă, strălucitoare dorsal, granuloasă ventral (în afară de gât la mascul). O dungă neagră sau cafenie porneşte de la nări, până la baza femurului, în regiunea lombară formează o blucă îndreptată în sus.

Masculul are un sac vocal mare, brun-închis sau Conținut restricționat. Logați-vă ! Salamandra de foc

0007Salamandra_salamandra

Salamandra de foc este probabil cea mai cunoscută specie de salamandre din Europa. Este neagră cu pete sau dungi galbene, variind într-o anumită măsură; unii indivizi pot fi aproape în întregime negri, în timp ce alții pot fi predominant galbeni.

Salamandra de foc poate avea o durată de viață foarte lungă. O salamandră a trăit mai mult de 50 de ani într-un muzeu german de istorie a naturii. Diferența dintre mascul și femelă este dificil de sesizat pentru ochiul neexperimentat. Masculii sunt mai ușori (40g) și au coada mai lungă decât femelele. Membrele anterioare ale masculilor sunt cu aproximativ 20% mai lungi decât ale femelelor. Femelele însărcinate sunt corpolente, cântărind până la 50g. În sezonul de împerechere, masculii stau cu membrele anterioare complet întinse. Cea mai evidentă diferență se găsește în regiunea cloacală. La mascul, cloaca este foarte groasă și umflată și formează unghi drept cu partea dorsală a cozii.

 

0008 A Triturus vulgaris – Triton comun

0008triton comun Este ceaa mai mică specie de triton. Lungimea totală 6 – 11 cm. Corpul este zvelt, înălţimea trunchiului depăşind întotdeauna lăţimea. Capul turtit, mai lung decât lat. Limba mică şi liberă pe laturi. Dinţii vomero-palatini dispuşi în două şiruri depărtate posterior, apropiate anterior, formând un “Y” răsturnat, care începe la nivelul nărilor interne. Buzele dezvoltate, mai ales la femele în timpul reproducerii. Botul brăzdat deasupra cu 3 şanţuri longitudinale. Coada este mai lungă sau cel puţin egală cu restul corpului şi se termină cu un vârf ascuţit, fără filament caudal. În perioada reproducerii, masculul cu o creastă dorsală mai mult sau mai puţin lată, ondulată, continuă de la ceafă până în capătul cozii (fără şa). Femela, la baza cozii, cu o creastă joasă rectilinie ca o dungă, care se continuă pe coadă. Degetele late, turtite. La mascul, în timpul reproducerii, coada foarte comprimată, cu creasta dorsală uşor ondulată. Pielea totdeauna netedă.

 

0009 F Gobio kesslerii – Peste porcusor

0009pestele porcusor

Are corp slab comprimat lateral, de cca 8-13 cm lungime, la comisura buzelor o pereche de mustati; anusul mai aproape de ventrale decat de anale, pedunculul caudal cilindric, dinti faringieni pe doua randuri. Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna – Anexa 3, Directiva Habitate (Anexa 2), Lista Rosie IUCN (NT), Lista 462 (Anexa 2), Lista Rosie RBDD (specie periclitata – R), OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Cartea Rosie a vertebratelor din Romania (vulnerabil).

0010 I Alopia glorifica alpina  -Fără denumire populară

0010Alopia glorifica alpina

0011 I Alopia nixa – Fără denumire populară

0011Alopia nixa

0012 I Balea jugularis – Fără denumire populară

0012Balea jugularis

0016 I Mastus transsylvanicus – Fără denumire populară

0016Mastus transsylvanicus

0023 I Vestia elata – Fără denumire populară

0023Vestia-elata

0026 I Alopia livida – Fără denumire populară

0026Alopia-livida

0027 I Alopia straminicollis monacha – Fără denumire populară

0027Alopia straminicollis monacha

0028 I Balea viridana – Fără denumire populară

0028Balea viridana

0029 I Chondrina avenacea – Fără denumire populară

0029Chondrina avenacea

0032 I Mastus venerabilis – Fără denumire populară

0032Mastus venerabilis

 

___Vizualizari 1769

Reptile, amfibieni, melci și pești in Bucegi – Sit Natura 2000
Tagged on:                         

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pentru a vizualiza conținutul

Login de vizualizare cu :

sau

Login cu panoul de administrare

Dacă nu ai cont te poți inregistra aici : 

Register New Account

 

Login de vizualizare cu :

sau

Login cu panoul de administrare

Dacă nu ai cont te poți inregistra aici : 

Register New Account

 

Read more:
081
Structura anului școlar 2015 – 2016 , vacanța de vară scurtă abia de la anul

Semestrul I Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015 În perioada 31 octombrie – 8 noiembrie...

DSCN2542
Bucegiul sub ASEDIU

Așa arată panoul de la intersectia DN 71 cu DJ 713 Probabil că așa s-a făcut și prerecepția și comunicatul...

Close