ULTIMELE ARTICOLE * Inregistrare/logare *

De prin 2000 și ceva CJ Dâmbovița și Cj Prahova iși dispută platoul Bucegilor, proprietatea asupra lui dar și a câtorva simboluri, Babele, Sfinxul, Vârful Omu.

Este vorba despre miliarde de lei ce pot ieși din imobiliare pentru că in ultimul timp se construiește intr-o veselie pe Platou și apar de la o zi la alta atât plăcuțe cu ”de vânzare” cât și ample imprejmuiri cu ”proprietate privată” care pur și simplu opresc  traficul pe coclauri al câtorva ”nebuni” iubitori de munte.

Dar cu toate procesele INCĂ nu s-a dat un verdict clar pe unde trece granița cu Județul Dâmbovița și dacă Babele și mai nou Sfinxul aparțin UAT Bușteni sau Moroieni, INCĂ!


Există un război al graniței precum spuneam foarte vechi, dar acest război se duce prin tribunale și până nu se termină nu se pot elibera autorizații de construire, nu se pot face ingradiri, nu se poate construi și in principiu nu se pot emite acte cu caracter oficial in numele unei autorități, Bușteni sau Moroieni. Asta până ieri cănd Zamolxe a transmis un semnal divin și a aprobat Primarului din Bușteni să pună de o oficiere de cununie taman PE SFINXUL din BUCEGI care nu se știe dacă este in Prahova sau in Dâmbovița.

Și uite așa am aflat că doi tineri din Ploiești pe numele lor de DACI, Simona Stoica și Mihai Sârbu s-au căsătorit in blugi și ie PE SFINX , pentru că s-au cunoscut pe munte și l-au iubit, iar cununia a fost oficiată de nimeni altul decât Emanoil SAVIN, Performerul din Bucegi, Primarul Noii Perle a Bucegilor Orașul Bușteni.

De ce zic PE SFINX …

Căsătorie-oficiată-la-Sfinxul-din-Bucegi-III

sursa foto : Primaria-busteni.ro – Nuntașii urcă pe Sfinx probabil să facă …

Legea 119/1996 republicată spune așa:

”Sectiunea 2 – Intocmirea actului de casatorie

Art. 24
(1) Casatoria se incheie de catre ofiterul de stare civila la sediul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor, al primariei in a carei raza de competenta teritoriala isi are domiciliul ori resedinta unul dintre viitorii soti sau, dupa caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unitatii administrativ-teritoriale respective. 
(2) Casatoria se poate incheia in afara sediului serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, al primariei competente, cu aprobarea primarului. 
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), casatoria poate fi incheiata la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, la o alta primarie decat cea in a carei raza teritoriala domiciliaza sau isi au resedinta viitorii soti, cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale unde se incheie casatoria. 

Capitolul VII – Contraventii


Art. 63
(1) Constituie contraventii la regimul actelor de stare civila urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sunt considerate infractiuni: 

l) inregistrarea unui act de stare civila cu incalcarea competentei teritoriale prevazute de prezenta lege; ”

Acum intrebările sunt :

Dacă Sfinxul aparține Moroieniului și nu Bușteniului cum e cununia, nulă sau validă? Dacă oficierea se făcea de către primarul Moroieniului era sau nu circ ?

Dacă fiecăruia ni se scoală să ne căsătorim pe unde vrem inseamnă că primarul are obligatia să oficieze cununia oriunde pentru că altfel e discriminare, deci urmează nunți in cimitire, prin păduri prin peșteri, la locul de muncă, direct acasă la manelist că nu vrea să se deplaseze ? depinde pe unde ne-am cunoscut ?

La ce mai sunt bune ”Casele Căsătoriilor” , unde mai este respectul față de instituția căsătoriei, față de ofițerul stării civile, față de primărie?

Până unde merge toleranța cu privire la ”(2) Casatoria se poate incheia in afara sediului serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, al primariei competente, cu aprobarea primarului” ?

Dacă se ingradea Sfinxul ? Cum ieșeau pozele de nuntă cu garduri ? Ar fi spus peste ani mirii ”Am poze cu gardul de la Sfinx și de la Urlătoarea” ?

N-ar fi fost mai cool să se oficieze cununia sub bannerul de Cruce, cel cu Mulțumim Simona Halep? Ce sefie-uri misto ieșeau și nu s-ar mai fi pus problema teritorialitații.

Așa că dacă săptămâna viitoare doi tineri care se iubesc și s-au cunoscut la mare la Obeliscul de la Costinești ( Nu știu dacă l-au reconstruit) atunci Zeul Neptun ii va aproba Primarului din Bușteni să ii căsătorească acolo, așa că fără nici o problemă puteți apela cu incredere la el.

Deci nu uitati, in fiecare săptămână la Bușteni se intâmplă ceva inedit … Mulțumim!  🙂

 

___Vizualizari 907

Nunta de la Sfinxul din Bucegi
Tagged on:                 

2 thoughts on “Nunta de la Sfinxul din Bucegi

  • October 22, 2015 at 8:14 pm
    Permalink

    Aici este o mana criminala,care vrea sa demoleze Sfinxul,vor plati toti foarte scump,ei si familiile lor,Dumnezeu nu o sa dea voie sa se faca acest dezastru.
    Sunt dovezi,ca ****** doresc acest lucru…

    Reply
  • October 22, 2015 at 8:23 pm
    Permalink

    “Accidentul” din Bucegi
    pepeceas | 7 gennaio 2015 | Home, stiri, trezirea la adevar | 0 commenti
    FacebookPinterestBlogger PostWordPressYahoo MailYahoo BookmarksGoogle GmailCondividi
    “Accidentul” din Bucegi

    “Accidentul” din Bucegi
    “Accidentul” din Bucegi

    Doi ani de zile m-am rugat de o gramada de oameni, ma refer la ofiteri superiori din cadrul serviciilor noastre secrete, sa imi spuna ce s-a intamplat in realitate in anul 2011:elicopterele israeliene au luat foc in muntii Bucegi. Nimeni nu vroia sa scoata niciun sunet si era un subiect tabu, intr-un final, in vara anului 2013, aflat tot in zona Bucegi, am stabilit o intalnire cu unul dintre generalii din cadrul DGIA-ului. Intalnirea a durat cam trei ore si amandoi am urcat foarte sus pe munte, fara telefoane mobile la noi de teama sa nu ne intercepteze cineva, si efectiv “ne-am ascuns” intr-o coliba de lemne folosita in anumite scopuri.
    Sambata, ora 11:47, am primit un mesaj: “Poti sa le spui tot ce s-a intamplat…”.In fata bunului Dumnezeu ma leg cu juramant ca nu am adaugat nimic de la mine, nu am modificat niciun cuvant, si va spun ce mi s-a povestit timp de aproape trei ore.

    ” Noi am fost anuntati de misiunea lor in tara noastra in urma cu trei saptamani de zile si-n prima instanta au spus ca exercitile militare se vor desfasura in zona Eforie pentru ca litoralul nostru seamana foarte multe cu al lor si zona de unde ataca Fasia Gaza si Libanul. Cu trei zile inainte de misiune am fost anuntati ca s-a anulat misiunea “Albastra” si vor merge catre o zona muntoasa din Romania, pentru a simula un atac de pe inaltimile Golanului”.

    ” In dimineata zilei respective am fost la birou la ora 04:00 pentru a pune la punct tot planul de bataie si sa stabilim ce urmeaza de facut in ziua respectiva. Cateva ore mai tarziu am fost anuntati ca se pregatesc sa aterizeze in Romania si in corpore ne-am prezentat la aeroport. A sosit primul avion militar si de la bun inceput ne-am dat seama ca ceva nu este in regula: se deschide trapa si imediat ofiterii lor au inceput sa gesticuleze la modul “descarcam noi si nu se apropie nimeni”. Soldatii romani au asigurat perimetrul, grupul nostru de ofiteri a ramas in sala de asteptare, in timp ce ei descarcau niste cutii imense de lemn invelite cu doua randuri de prelata militara de culoare verde.
    Soseste unul dintre generalii lor si ne transmite ca in cutii se afla un anumit gen de aparatura ultraperformanta pe care doar ei stiu sa o foloseasca. Ne-a rugat ca imediat sa formam un culoar rutier pe zona Bucuresti-Ploiesti-Azuga-Predeal-Sinaia si sa avem grija sa nu existe complicatii pe drum. Imediat am dat dispozitii in acest sens si am stabilit, fara sa stie ei, doua puncte de control in zonele…
    Au incarcat totul foarte rapid si convoiul a plecat cu masina a Politiei Militare pe post de deschidere. Am stabilit ca, camioanele care transporta tehnologie si armamentul adus din Israel sa mearga in mijlocul coloanei pentru o protectie mai buna. Avand in vedere ca era misiune de risc zero am ordonat soldatilor sa aiba incarcatorul plin si atentie maxima pe drum. Noi am plecat inaintea lor si cum am ajuns acolo m-am deplasat la punctul de control…pentru a stabili cum urmeaza sa impartim echipele. La aproximativ 30 de minute dupa ce am ajuns in locatia respectiva am primit un telefon pe canal inchis din partea SRI-ului si urmatorul mesaj: “Atentie la ce vor sa faca pentru ca este sinucidere curata”. Misiunea era exclusiv a Armatei Romane si iti spun sincer ca si eu aveam emotii din cauza accidentului precedent petrecut in Bucegi.
    Ajunge coloana in zona unde trebuiau sa descarce armamentul, eu deja trimisesem echipele pe zona de monitorizare, si-n timp ce discutam cu ofiterii lor mi s-a transmis ca executa misiunea pe zona Padina-Bolbosi-Valea Gaura. Din momentul respectiv am stiu ca in ziua respectiva urmeaza sa se petreasca ceva extraordinar de urat. Cam la doua ore dupa ce am inceput pregatirile efective pentru exercitii am primit un mesaj de la echipa operativa…si mi s-a transmis ca pe platoul de langa Sfinx sunt sase indivizi cu statii de emisie receptie in mana si vorbesc in limba ebraica. Am dat ordin ca sa fie tinuti sub monitorizare atenta si din pacate ofiterii nostri nu aveau la ei aparatura pentru captarea sunetului in mediul ambiental si din cauza aceasta nu am putut intercepta ce vorbesc.
    Eu am ramas la punctul de control… pentru a coordona echipele operative trimise pe teren, in timp ce ei au plecat sa incarce elicopterele cu aparatura adusa din Israel.
    Sunt peste 30 de marturii scrise identic…
    Soldatii si ofiterii, unii dintre ei fiind cu mintea aproape pierduta, mi-au relatat identic urmatoarele lucruri: “Am ajuns acolo si singuri au incarcat elicopterele in timp ce noi monitorizam zona cu atentie. Cand s-au ridicat in aer pamantul a inceput sa se cutremure usor si nu am dat importanta foarte mare acestui lucru, am spus ca totul tine de vibratiile de la elice. Cinci secunde, zece secunde, oricum un interval de timp foarte scurt si dintr-o data pamantul a inceput sa se cutremure la modul cel mai serios cu putina si ne-am speriat…am spus ca este un cutremur foarte puternic. Vantul a inceput sa bata cu putere si habar nu am avut cand s-a transformat intr-un adevarat taifun si majoritatea dintre ei noi am fost aruncati la pamant. Locotenentul … are capul spart in patru locuri din cauza ca s-a lovit de niste radacini in cadere. Deasupra copacilor au aparut cateva sfere de culoare alba ce pareau incarcate electric si imediat au inceput sa se mareasca cu repeziciune si sa capete forme unor batrani imbracati in haine albe. S-a auzit ca un tunet, muget, vuiet, ceva foarte puternic a urlat ca un suierat de vant intr-o romana perfecta: “Ce cautati in pamantul strabun?”. Unii dintre noi spun ca au vazut destul de clar o mana imensa, ceva fantomatic ca un abur, cum a apucat elicopterul si efectiv a dat cu el de pamant. Habar nu avem cat a durat totul, minute sau secunde nu putem sa ne dam seama, dar am vazut elicopterul la pamant si din el se scurgea ceva ca un metal in stare lichefiata si trupurile erau carbonizate, unele dintre ele facute cenusa. In haosul creat ofiterii superiori au inceput sa urle si sa ameninte ca cine se ridica de jos este impuscat fara somatie. Unii dintre noi au lesinat, altii au inceput sa vomeze foarte puternic, o atmosfera generala de haos si panica. Ne-am apropiat cu atentie de elicopter si tot ce fusese inauntru se transformase intr-o masa lichida de metal…”.
    “Cand am primit stirea despre prabusirea primului elicopter am pus mana pe telefonul cu linie inchisa si imediat am contactat echipa operativa din zona Sfinxului: o jumatate de ora am incercat fara sa primesc niciun raspuns. Am format o echipa de trei oameni, eu, colonelul…si maiorul… si in cea mai mare graba am plecat dupa ei. Am cautat ore in sir, am dat ordin ca sa vina soldatii acolo, si nici pana in ziua de astazi eu nu pot sa imi dau seama cum au disparut zece oameni de pe suprafata pamantului. Ultimul mesaj primit de la ei, scos pe banda si pus intre probe, a fost: “Sunt foarte agitati si monitorizeaza zona prin binocluri. Ceva se intampla aici…”.
    Noaptea, cam pe la ora 00:50, au sosit la fata locului doua masini de negre de tip Jeep cu opt oameni care s-au recomandat ca Divizie Speciala din cadrul SRI. Am pus mana pe telefon si l-am sunat pe generalul…din cadrului SRI-ului si el mi-a confirmat ca sunt oamenii lor. Unul dintre ei, un colonel cam pe la…, foarte surescitat si speriat mi-a spus: “De ce mama dracului i-ati lasat acolo? Stiati bine ce intampla si ca nimeni nu se poate apropia…”.
    Pana la 06:00 am pus la punct rapoartele despre misiune, separat de israelieni, si o comsie speciala a colectat tot ce inseamna raport scris, probe audio si inregistrari din noaptea respectiva, dupa care ni s-a spus ca totul se incadreaza la ultrasecret de stat! Am semnat declaratiile respective si cam asta a fost…
    Ulterior am aflat ca soldatii au fost pusi sa mute ramasitele elicopterului la o distanta de zece kilometri pentru a nu coincide cu zona unde se prabusisera alte elicoptere cu mai multi ani in urma!
    Sunt om in varsta, am zeci de ani in Armata Romana, am participat la sute de misiuni internationale, dar ai cuvantul meu de om ca din ziua respectiva eu mi-am schimbat efectiv perceptia asupra lumii si nici in ziua de astazi creierul meu nu poate procesa ca asa ceva s-a intamplat in realitate. Am mers la zeci de manastiri, preoti si duhovmici, sihastri si pustnici, dar nici unul dintre ei nu a stiut sa imi explice ce se intampla acolo”.

    45In luna octombrie a anului 1987, cabinetul NR.1, Nicolae Plesita ii spune lui Nicolae Ceausescu: “Sa-i fereasca dracu’ pe rusnaci si americani sa scoatem din pamant ce trebuie”. Plesita a fost primul comandant al Diviziei Speciale “Umbre peste Carpati”, pusa la punct in anul 1978 dupa tradarea lui Mihai Pacepa. In luna decembrie a anului 1989, ziua 19, ora 13:00, am fost la un pas sa declansam apocalipsa pe intreg globul si sa trimitem omenirea la nivel de epoca de piatra. Fiul lui Plesita, colonel in cadrul SRI, a fost “sinucis” din cauza a cinci dosare si multi care lucreaza in ziua de astazi prin SRI nu inteleg sub nicio forma ca aumite lucruri trebuie sa ramana asa cum sunt.
    Constantin Tudorache

    13 iul.

    către maria_alterego
    Subiect: Accidentul aviatic din BUCEGI- o alta versiune…
    Către: Maria Olteanu

    Buna Maria,mi-ai placut foarte mult,ce mai faci,ai ajuns in Peninsula Iberica,iti urez o saptamana placuta si
    te astept in Romania,sa vii cu bine,acum iti transmit ce am vorbit,cu drag.Tudorache Constantin
    Inca o versiune a unui eveniment controversat cu care suntem contemporani … Un lucru este cert! Un elicopter cu mai multi militari israelieni si un roman s-a prabusit intr-o zona putin cunoscuta din Bucegi. Sunt multe semne de intrebare si tot mai multe necunoscute genereaza articole de genul celui de mai jos…ZONA DIN JURUL SFINXULUI, PESTERA IALOMICIOAREI PE DIRECTIA BRAN, ESTE UNA CU TOTUL SPECIALA….
    Lectura placuta si concluzii pe masura…
    Tudorache Constantin

    Dați clic aici ca să Răspundeţi sau să Redirecţionaţi

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pentru a vizualiza conținutul

Login de vizualizare cu :

sau

Login cu panoul de administrare

Dacă nu ai cont te poți inregistra aici : 

Register New Account

 

Login de vizualizare cu :

sau

Login cu panoul de administrare

Dacă nu ai cont te poți inregistra aici : 

Register New Account

 

Read more:
0351
NU RENUNȚA LA ORA DE RELIGIE !

Am trecut prin multe in viață și n-am fost prea ”bisericos” insă am crezut in Dumnezeu. Am crezut in Dumnezeu...

telegondola
PROCESUL DE EXECUTARE A TELEGONDOLEI

Sentință definitivă și irevocabilă în cazul executării Telegondolei Sinaia, care rămâne un bun public. Primăria oraşului Sinaia informează asupra câștigării...

Close