Licitatie de 7 milioane de euro, pentru lucrari (de otravire a apei) la Busteni

In sfârșit putem să intram și noi in rândul stațiunilor turistice . In sfârșit vom bea APĂ CLORINATĂ la Bușteni. BRAVO, administratiei locale, BRAVO CNI, FELICITĂRI TUTUROR !

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a lansat, joi, în Sistemul Electronic de Licitaţii Publice (SEAP), procedura de licitaţie deschisă privind atribuirea unui contract pentru reabilitare, înlocuire şi extindere sistem public de alimentare cu apă în oraşul prahovean Buşteni.

Proiectul vizează servicii de proiectare şi lucrări de construcție (surse de captare a apei, conducte aducţiune, rezervoare de înmagazinare, staţii de clorinare, reţea de conducte) privind  sistemul de alimentare cu apă de pe raza localităţii.

Sursa stirii :  http://www.max-media.ro/licitatie-de-7-milioane-de-euro-pentru-lucrari-la-busteni.html

Uneori imi pare rău că-mi sparg capul și tastatura atrăgând atenția asupra unor ”proiecte de dezvoltare benefice comunitații din Bușteni”, prezint cu argumente părțile bune și rele al proiectelor, mulți citesc, spun că mă mănincă pielea, că inventez, ca-s nebun, că habar n-am de nimic. Mai mult de atât ce atitudine să mai iau.

Destui dintre cititori si-au exprimat părerea cu privire la acest proiect. A ieșit cam asta:

[poll id=”2″]

Anul trecut lansasem campania Spune NU clorinării apei la Bușteni !  , am scris articole pe aceastaă temă care sunau cam așa: 

Pentru că la Bușteni se va realiza un proiect de reabilitare a rețelelor de apă potabilă care prevede introducerea stațiilor de clorinare ca metodă de tratare a apei.

Inițiativa U.A.T. Bușteni este lăudabilă, cea de reabilitare, însă pentru partea de tratare se pare că se va folosi cea mai simplă și ieftină metodă, clorinarea, care însă nu este cea mai bună d.p.d.v. al sănătății locuitorilor.

Acest proiect este unul controversat deoarece indicatorii tehnico economici ai studiului de fezabilitate au fost deja aprobati de catre C.L. Bușteni și au fost făcute și câteva demersuri pentru obținerea de fonduri pentru realizarea acestui proiect cu toate că proiectul în sine nu are la bază o fundamentare a necesității sau nu are o fundamentare REALĂ.

Discutând despre sursele de finanțare, acestea sunt Banca Mondială, M.D.R.T. și Bugetul Local. Primele două entități au niște unelte de evaluare, nişte comisii de specialitate, plus armate de specialiști care au considerat că indicatorii tehnici sunt bine tratați iar proiectul în sine poate fi finanțat.

Problema apare la capitolul Buget Local – U.A.T. Oraș Bușteni, pentru că la o asemenea anvergură a proiectului ar fi trebuit să se realizeze INAINTE de demararea studiului de fezabilitate niște CONSULTĂRI PUBLICE ale cetățenilor, pentru că problema apei INFESTATE sau NECONFORME nu a apărut brusc.

Ce este aceea Consultare Publică ? … Păi nu prea știm pentru că populația orașului Bușteni nu este întrebată despre cum vrea să traiască ci îi este impus.

În continuare voi expune câteva din argumentele care m-au determinat să am o poziție negativă. Este deocamdată doar poziția și punctul de vedere al ZdB (și al câtorva cărora le pasă!) pentru că acest proiect nu a avut parte de o CONSULTARE PUBLICĂ în care să fim și noi, cetățenii, întrebați când ne dorim să murim și cum și cred că ar trebui să propunem un REFERENDUM , în care noi, cetățenii orașului Bușteni, să ne decidem soarta pentru că…

Apa este un constituent fundamental şi indispensabil al organismului uman. Modificări mici produc tulburări grave iar insuficienţa aportului de apă este mult mai puţin tolerată decât carenţa în alte elemente.

Rolurile apei în organism sunt multiple, cele mai importante fiind  structurale, ca şi principal component al organismului, de mediu de reacţie pentru şi  în toate procesele metabolice (contribuţia la menţinerea homeostaziei, fiind esenţială pentru variate procese ca absorbţia, transportul, difuzia, osmoza, excreţia etc) și rol în metabolismul macronutrienţilor (din a căror degradare rezultă apă), sursă de Ca, Mg, Na, K şi alte substanţe utile pentru organism, dar uneori şi de elemente nedorite (toxice, agenţi patogeni…)

Un om are nevoie în medie de circa 100 de litri de apă pe zi: 4 litri pentru nevoia fundamentală, alimentară (2,5 litri pentru băut şi 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru spălat vesela, 13 litri pentru spălat rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare (spălat pe mâini şi faţă, duş, apa pentru clătirea toaletei etc), ceea ce înseamnă în medie3.000 de litri pe lună. În cazul nostru, la Bușteni ar trebui să ne verificăm facturile la apă și să ne punem întrebarea, de ce totuși plătim 9.000 de litri pe lună, asta fară canalizare și apă meteorică.

S-au împlinit de curând 239 de ani de când Clorul a fost descoperit de chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele. Înainte de utilizarea clorului, milioane de oameni au suferit de boli transmise prin apă cum ar fi holera, febra tifoidă, dizenteria precum şi alţi agenţi patogeni, iar clorinarea apei a favorizat dezvoltarea marilor oraşe. Clorul a fost astfel considerat o minunată binecuvîntare iar clorinarea apei – cel mai mare act de prevenire a bolilor mortale din întregul mileniu. În 1904 clorul a devenit metoda standard de dezinfecţie a apei, ea fiind eficace şi ieftină.

În anii 60 însă, în Statele Unite, Dr Joseph Price a observat o rată neobişnuit de mare de îmbolnăviri de inimă la militarii americani care luptau în Vietnam, aceştia prezentau şi niveluri foarte crescute ale colesterolului la vârste de 20-30 de ani. După multe observaţii şi cercetări timp de 10 ani el a concluzionat că vinovat este clorul care se adăuga la apa pe care militarii o beau spunănd : „clorul din apă este cauza unor epidemii de boli fără precedent în istorie, care includ infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, senilitate, cancer şi impotenţă sexuală. Riscurile de cancer în rândul persoanelor cu apă potabilă clorurată este cu 93% mai mare decât în rândul celor a căror apă nu conţine clor.” El a mai observat că populaţia care bea o apă fără clor avea un indice de îmbolnăviri de inimă foarte scăzut comparativ cu alte oraşe care clorinau apa.

În ce mod suntem afectaţi cănd utilizăm apa clorinată?

Cei mai mulţi dintre noi petrecem foarte mult timp în interior (acasă, la birou, în maşină, în magazine, etc) unde sistemele noastre imunitare sunt bombardate cu substanţe chimice conținute în textile, produse de curăţare, mobilierul tratat chimic, perdele sintetice care elibererază Compuşi Organici Volatili, fumul de tutun, pesticide, praf, haine sintetice, materiale plastice, fibra de sticlă, azbest, eşapamentul de la automobile, dar şi cele aflate în apă şi alimente, la care dacă se adaugă clorul, toate acestea expunând sistemul nostru imunitar la un imens stres chimic.

S-a dovedit că organismul uman face faţă acestui “război chimic” aproximativ 40 de ani,după această vârstă suntem dispensarizaţi pentru una sau mai multe boli cronice.

Ce efecte are clorinarea apei?

*S-a descoperit o incidenţă mai mare a cancerului de esofag, rect, sân, laringe şi a bolii Hodgkins în rândul populaţiei care foloseşte surse de apă potabilă clorurate.

*Compuşii chimici organici volatili se pot evapora din apă când facem duş sau baie. Studiile indică faptul că expunerile prin inhalare pot fi la fel de importante ca expunerea la apă potabilă clorurată când consumăm 2 litri de apă de la robinet pe zi.

*Oamenii care fac duş frecvent ar putea fi expuşi prin ingestie/inhalare şi / sau absorbţia cutanată a compuşilor cloruraţi periculoşi. Un lung, duş fierbinte poate fi periculos. Substanţe chimice toxice sunt inhalate în concentraţii mari pentru că expunerea la produsele chimice vaporizate din aprovizionarea cu apă prin intermediul scăldatului, duşului şi prin inhalare este de 100 de ori mai mare decât prin intermediul apei potabile pe care o bem. Până la două treimi din expunerile noastre nocive la clor sunt cauzate de inhalarea de aburi şi de absorbţia cutanată în timp ce facem duş. Un duş cald deschide porii pielii şi permite absobţia accelerată a clorului şi a altor substanţe chimice din apă. Aburul pe care îl inspirăm în timp ce facem duş poate conţine până la de 50 de ori nivelul de substanţe chimice din apa de la robinet, datorită faptului că clorul şi alţi contaminanţi se vaporizează mult mai rapid şi la o temperatură mai mică decât a apei. Inhalarea este un mijloc mult mai nociv al expunerii, deoarece derivaţii clorului inhalaţi merg direct în fluxul sanguin. Când beam apă contaminată, toxinele sunt parţial filtrate de către rinichi şi sistemul digestiv în timp ce aburii toxici trec pe cale pulmonară direct în sânge.

*Copiii mici, persoanele în vârstă, precum şi bolnavii cronici sunt printre cele mai afectate persoane la expunerea cu clor. Studiile raportează o creştere de 75% în cazurile de astm începând din 1984.

*În 1992, aproape 28% din toate formele de cancer al intestinului şi 18% din totalul de cancer al vezicii urinare au fost cauzate de consumul de apă cu clor. Clorul mai este factor cauzal pentru cancerul de pancreas, de colon, gastric, de rinichi şi de sân, pentru bolile cardiace începând cu rigidizarea arterelor, senilitatea fizică şi psihică .

*Un factor comun pentru femeile cu cancer la sân este ca toate au un nivel cu 50-60% mai mare de produs derivat al clorinarii THMs(trihalometani) în țesuturile lor decât femeile fără cancer la sân pentru că atunci când clorul este adãugat în apă, acesta în combinație cu alti compusi naturali din apă formeaza Trihalomethanii sau THMs. Acest produs derivat din clor generează în organism eliberarea radicalilor liberi cauzând distrugeri ale celulelor și are un potential cancerigen major.

Astfel, clorul, care a împiedicat apariţia unor epidemii infecţioase, a declanşat altele. Epidemia actuală de boli de inimă a început la două decenii după începerea clorinării apei în 1904.

Dar nimeni nu poate avea argumente împotriva faptului că folosind clorinarea dezinfectăm apa și ne ferim de diferite boli ce se propagã prin apă cum ar fi febra tifoida sau holera, însa expertii sunt de asemena de acord cã aceastã reprezintã o amenintare reală asupra sănătăţii noastre și ca atare, trebuie eliminată înainte de consum. Clorinarea apei nu o folosim pentru cã ar fi cea mai bună modalitate de dezinfectare a apei, ci o folosim pentru că este cea mai ieftină metodă.

SI A TRECUT FIX UN AN DE ATUNCI SI IATĂ REZULTATUL ! 

Mai trebuie oare să reamintesc cuiva ceva, mai trebuie oare să mai completez cu ceva ? acel ”mâine va fi prea târziu” s-a intâmplat !

___Vizualizari 1001