Precizam cu ceva timp inainte că bariera din Piatra Arsă ”nu-i ce trebuie”!
Această barieră aduce prejudicii de imagine, financiare, de accesibilitate, etc, atât turiștilor cât si locuitorilor Arealului Bucegilor și aici nu mă refer doar la Bușteni ci și la Sinaia sau Moroeni.
Tot atunci spuneam că nu-mi explic cum a putut fi pusă acea barieră pe un drum AUTO, ce documente au stat la baza acestei bariere și cine le-a produs.
La multe din aceste precizări și intrebări am acum un răspuns, sau răspuns parțial dar și o foarte mare reticență.
Probabil că am eu uneori bănuieli ”degeaba” dar nu știu cum se face de se adeveresc mult prea repede in ultimul timp.
Concluzia este că această barieră VA FI DEZAFECTATĂ!
Dar să o luăm ”bătrânește” și să despicăm impreună firul in 4×4!
[restrict]1968 – 80 de trasee turistice in Munții Bucegi – Intreprinderea Poligrafică Sibiu – Traseu Auto B ( pag 87 – 89):
”
Traseul auto B — SINAIA — DICHIU — CAB. BABELE (cu ramificaţie pe traseu spre cab. Piatra Arsă)
Distanţă; la cab. Babele 29,5 km; la cab. Piatra Arsă 27 km. Diferenţă de nivel: pînă la cab. Babele
- 1 375 m; pînă la cab. Piatra Arsă + 1 125 m.
De la Sinaia (825 m alt. în centru) urmăm traseul auto A (pag. 220) pînă la Ramificaţie (Culmea Dichiului, l8 km de la Sinaia, 1 730 m alt.); vezi pag. 222, al. 2 şi turul de orizont de la aliniatul precedent.
Din acest punct urmăm şoseaua ce se desface la dreapta şi care se angajează în lungul văii Dichiului, pe flancul vestic al muntelui Vînturişu. Curînd lăsăm în stînga Vf. Oboarele (cu semn geodezic, 1 707 m), apoi obîrşiile văii Oboarelor, dincolo de care se ridică muntele Nucetu. Trecînd pe flancul nordic al Vînturişului, în faţă ne apare muntele Colţii lui Barbeş. O cotitură la stînga a drumului ne aduce pe cumpăna apelor dintre bazinul Prahovei şi cel al Ialomiţei, respectiv între V. Izvorul Dorului, (dreapta) şi V. Oboarelor.
Pe o porţiune drumul se întinde apoi aproape orizontal în lungul coamei. Lăsăm în stînga Vf. Nucetu (1 861 m), traversăm poteca Sinaia — Vf. cu Dor — Bolboci (1 785 m alt.) şi în faţă ne apare imediat Vf. Blana (1 875 m). Drumul iese pe coamă, unde intersectează funicularul fabricii de hîrtie Buşteni, lîngă cantonul „Blana” (1 815 m alt.), apoi continuă pe întinsul platoului Bucegilor, în lungul văii Izvorul Dorului, pe sub Vf. Blana, apoi pe sub Vf. Lăptici. La orizont ne apar (de la stînga spre dreapta) Colţii Obîrşiei, Vf. Coştila şi Caraimanul cu Crucea Eroilor, iar în dreapta, dincolo de vale, Culmea Pietrelor Arse (cu funicularul) şi Furnica (cel mai înalt). Ieşim apoi din nou la creastă, în Curmătura Lăptici, unde intersectăm poteca Sinaia — Vf. cu Dor — Peştera (1 830 m altitudine). Înainte la orizont, se observă Jepii Mici, iar în dreapta, coastele acoperite cu jnepenişuri ale Pietrei Arse. Apare apoi platoul Jepilor cu jnepenişuri şi cabana Piatra Arsă. .Trecem la mică distanţă sub Vf. Pietrosu-Lăptici (1 932 m), apoi pe sub Şeaua Cocora-Lăptici, unde intersectăm poteca Sinaia — Piatra Arsă — Peştera şi imediat ajungem la o ramificaţie de drumuri la km 7 + 900 (26 km de la Sinaia, 1 930 m alt.).
La dreapta, spre cab. Piatra Arsă, 1 km: Drumul coboară uşor, traversează V. Izvorul Dorului, apoi continuă în urcuş pînă la cab. Piatra Arsă (1 950 m alt.). Spre cab. Babele (3,7 km) continuăm înainte pe sub coama muntelui Cocora. O serpentină largă ne aduce în creastă (2 050 m alt.), de unde urcăm apoi uşor de-a coasta în Şeaua Cocora—Babele (2 140 m alt.). Şoseaua se angajează de aici pe flancul estic al crestei Babele, trecînd la mică distanţă pe sub creastă şi cabană, apoi se continuă spre vîrful Coştila. Pentru a ajunge cu maşina la cabană (2 200 m alt.), din dreptul acesteia se părăseşte şoseaua şi se urmează la stînga în urcuş un drum nepietruit de cîţiva zeci de metri lungime, uşor accesibil numai cînd solul este uscat. ”
1983 – Mic indreptar turistic – Busteni , de RADU GHICA MOISE – Editura Sport Turism – Bușteni – Platoul Bucegilor ( pag 87 -88):
” In ultimii ani ca urmare a amenajarilor rutiere efectuate, se poate ajunge, in timpul verii mai ales, cu autoturismul, până sus pe platoul Bucegi, pornind din DN 1 ( E 15) pâna la Sinaia șii urcând pe DN 71, pe șoseaua Sinaia Târgoviște, pâna la indicatorul carte trimnite spre drumul forestier. Drumul are, pe alocuri, pante accentuate ce pot fi urcate cu viteză de rulaj adaptată. Cu autoturismul se poate ajunge in Valea Ialomiței, la cabanele Zănoaga, Bolboci, Padina, Peștera.
Cei ce doresc să meargă la cabana Babele, din vârful Dichiu urmăresc șoseaua către dreapta, putând sosi astfel la cabana Piatra Arsă și Babele.”
2000 – Munții Bucegi – Walter Kargel – Editura Bel Alpin – Turism Auto ( pag 23)
1. Drumul alpin: Pasul Păduchiosu(1100m) – Cabana Cuibul Dorului (1160 m) – Șaua Dichiului ( 1610 m) – Babele (2200 m) – Coștila ( 2490 m.)
Fișa Localității BUȘTENI – 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 ( pag 3 la fiecare editie) – INS Prahova – Drumuri naționale și județene care strabat localitatea – DJ 713 A și DJ 713 B.
Si lista poate continua dar… mai există DOUA PIESE DE REZISTENȚĂ, de care văd că atât administrația Parcului Natural Bucegi cât și U.A.T.Bușteni uită, adică:
– 1. harta Zona de Dezvoltare Durabilă a PARCULUI NATURAL BUCEGI – document de lucru al Administratiei PNB , document in baza căruia s-au stopat toate planurile de dezvoltare a infrastructurii sporturilor de iarnă ale U.A.T. BUȘTENI , hartă care efectiv a distrus toate posibilitațile de dezvoltare turistică durabilă , ( Ce e drept unele proiecte erau UTOPICE insă nu erau visul ” actualei guvernări ” de la Bușteni ci veneau din vremurile de AUR, când se mai punea pe hârtie câte ceva de dezvoltare, insă voi mai dezvolta acest subiect in alt articol explicit), dar de care in acest moment nu se mai ține cont pentru că la fel ca si in cazul descris mai sus poate produce plus valoare economică atât pentru locuitori dar si pentru vizitatori.
– 2. Scrisoarea de informare a CJ Dâmbovița către Administrația Parcului Natural Bucegi ( emisă in 20,06,2013) care spune că segmentul de drum Piatra Arsă – Babele este Drum Județean. ( incă nu am intrat in posesia ei dar voi intra in curând)
Si toate acestea pentru că :
Marți , 02.07.2013 o delegație a transportatorilor 4×4 din Bușteni, formațiune compusă din 15 mașini si aproximativ 30 și una de persoane s-a deplasat la sediul Administrației P.N.B pentru a trata problema BARIEREI DIN PIATRA ARSĂ!
De ce 30 și una de persoane ? Păi, pentru că UNA persoană reprezenta UAT Bușteni și a fost, să-i spunem, un pic tratată cu missrespect și pusă cu botu’ pe labe” de conducerea APNB pentru un motiv intemeiat la prima vedere, adică ”ce are sula cu prefectura?” , mai pe românește ”ce are Bușteniul cu un drum din Dâmbovița?”.
Păi are multe… in primul rând că, dacă nu era Valea Prahovei, Centrul turismului Românesc, care să promoveze zona, inclusiv din Dâmbovița, atunci se mai creau ”vreodata” proiectele CJ Dămbovița si/sau comunei Moroieni , acea stațiune de miliarde de dolari cu sute de locuri de cazare si instalații de schi, că nu știu eu cum , dar prea e ciudat că zona Peștera – Babele nu e in vre-o zonă de PROTECȚIE și se emit autorizații de construcție la baza Sfinxului și Babelor mai ceva ca la monetăria statului.
Mă pierd in detalii insă cred că ținea de fapt de CONDUCEREA UAT BUȘTENI să apere interesele locuitorilor ei, să trimită la intâlnire pe cineva care are de-a face cu strategiile de dezvoltare a turismului, care să arate impactul economic negativ care se produce din cauza unei amărâte de bariere, să-și facă inainte un calcul cam câți vizitatori de peste 50 de ani nu mai vin la Bușteni din cauza aceasta.
Sunt mulți care spun că turiștii să facă bine să-și lase mașina la Piatra Arsă și să mearga pe jos până la Babele sau să meargă cu telecabina!
Au dreptate, insă până la un moment dat …
Acum spre exemplu, dacă nu ai transport pe cablu sau alt mijloc de transport nu ai schiori pe pârtiile de schi. Acum 15 ani se cărau schiurile in spate dar a mai avansat tehnologia.[/restrict]
Dacă nu se construia Telecabina Babele acum 50 de ani??? credeți că ACUM se mai construia??? Nu se construia că nu obtinea AVIZ de la APNB pentru că trece prin zona STRICT PROTEJATĂ și se tăiau câteva specii strict protejate de Abies, de Picea abies, de Fagus sylvatica, sau și mai important Salix phylicifolia si Ribes alpinum, cum s-a intâmplat cu proiectul FUN PARK Bușteni care a fost blocat la avizare 2-3 ani de către APNB pentru că erau afectate speciile de Abies, de Picea abies.
V-am pierdut in termeni ??? ei bine ca să se ințeleagă mecanismul de BLOCARE utilizat de APNB pentru orice , denumirile populare ale speciilor de mai sus sunt in aceeași ordine BRADUL COMUN, MOLIDUL, FAGUL, SALCIA si COACĂZUL. Nu râdeți că nu este de râs ci de plâns, pentru că in numele MEDILUI si PROTECTIEI PNB si mizând pe ignoranță și neștiință așa se procedează iar victime suntem noi, cei de la Poalele BUCEGILOR pentru că ne-am născut pe partea care nu trebuie a versantului. Ne-am născut noi și in țara care nu trebuie dar totuși , noi nouă să ne facem d’astea?!?
harta Zona de Dezvoltare Durabilă a PARCULUI NATURAL BUCEGI – și va urma partea a doua a acestui articol
[poll id=”4″]
___Vizualizari 703
